Preşedintele Klaus Iohannis a declarat România a făcut eforturi importante pentru a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes şi a reafirmat angajamentul continuu al ţării noastre de a îmbunătăţi conexiunile cu Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări la UE, şi pentru securitatea alimentară globală.
„România a făcut eforturi importante pentru a transforma Coridoarele Solidarităţii într-o adevărată poveste de succes! Am făcut eforturi importante, am investit resurse financiare şi umane semnificative într-o nouă infrastructură, cu puncte de trecere a frontierei, noi sau modernizate, cu servicii permanente, precum şi facilităţi suplimentare pentru depozitare. Aceste eforturi continuă: tocmai ieri am inaugurat un nou punct de trecere a frontierei la graniţa noastră cu Ucraina – primul deschis de Ucraina cu un stat membru al Uniunii Europene, de la începutul războiului. Sunt mândru de măsurile pe care le-a luat România şi care au permis tranzitul a peste 6,5 milioane de tone de cereale din Ucraina – o contribuţie esenţială la securitatea alimentară globală. Afesta este doar începutul unei lungi călătorii. Coridoarele Solidarităţii ar trebui să se transforme dintr-o soluţie temporară, de urgenţă, într-o punte pe termen lung între Uniunea Europeană şi Ucraina şi Republica Moldova, în perspectiva viitoarei lor aderări. De aceea am susţinut iniţiativa extinderii Reţelei Trans-europene de Transport (TEN-T), precum şi finanţarea proiectelor care îmbunătăţesc conexiunile de transport. Porturile româneşti Galaţi şi Constanţa sunt pregătite să joace un rol sporit în acest sens”, a declarat Klaus Iohannis, într-un mesaj video afişat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale.
„Mulţumim Comisiei Europene pentru eforturile semnificative depuse pentru Coridoarele Solidarităţii şi rămânem implicaţi să colaborăm strâns pentru promovarea celor mai bune soluţii pentru Ucraina, Republica Moldova, securitarea alimentară globală şi stabilitatea reţelei de aprovizionare”, a completat şeful statului.
Romania invested major efforts to turn ???????? Solidarity Lanes into a true success story! I welcome @EU_Commission further support to this initiative and reiterate ???????? continuous commitment to improving connections with ????????&????????.https://t.co/yoN8HhkblM pic.twitter.com/pRliud4lyD
— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 11, 2022
Președintele Iohannis a semnat, alături de reprezentanții altor țări europene o declarație comună privind alocarea unui miliard de euro pentru coridoarele solidrității.
Declarația integrală:
În numele Comisiei Europene, Cehiei, Poloniei, României, Slovaciei, Republicii Moldova, Ucrainei, Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupului Băncii Mondiale
Ca parte a răspunsului Uniunii Europene la agresiunea rusă împotriva Ucrainei, Comisia Europeană și statele membre ale UE limitrofe au instituit la 12 mai 2022 culoarele de solidaritate UE-Ucraina. Culoarele solidarității sunt coridoare esențiale pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum și pentru exportul și importul altor bunuri.
Fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, Ucraina a furnizat în mod normal aproximativ 45 de milioane de tone de cereale pe piața mondială în fiecare an. Cu toate acestea, în războiul său brutal împotriva Ucrainei, Rusia țintește în mod deliberat producția și exporturile agricole, blocând trecerea sigură către și dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagră și acumulând stocuri în silozurile de cereale. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor mondiale la cereale, a creat insecuritate alimentară la nivel global și a pus în pericol mijloacele de trai a milioane de oameni care se bazează pe aceste cereale.
De la înființarea culoarelor de solidaritate, peste 15 milioane de tone de produse agricole ucrainene (cereale, semințe oleaginoase și produse conexe) au fost exportate, pe cale rutieră, feroviară și prin porturile de la Marea Neagră și Dunăre. În plus, începând cu luna august, Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră a contribuit la relansarea transporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, reducând astfel și mai mult prețurile alimentelor la nivel mondial.
Împreună, aceste inițiative au permis exportul a aproximativ 25 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe ucrainene între luna mai și sfârșitul lunii octombrie către piețele mondiale, inclusiv către țările care au cea mai mare nevoie de ele.
În prezent, culoarele de solidaritate reprezintă singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte produse ucrainene neagricole către restul lumii și pentru importul tuturor bunurilor de care Ucraina are nevoie, cum ar fi combustibilul și asistența umanitară. Ca atare, culoarele de solidaritate au devenit colacul de salvare al economiei ucrainene, aducând agricultorilor și întreprinderilor ucrainene peste 15 miliarde de euro din veniturile atât de necesare.
UE a colaborat cu statele membre, cu Ucraina și Republica Moldova, cu parteneri și companii internaționale, precum și cu operatorii de transport, pentru a îmbunătăți funcționarea culoarelor de solidaritate. În calitate de state membre ale UE limitrofe, Polonia, România, Slovacia și Ungaria, au depus eforturi și investiții enorme pentru a facilita aceste rute comerciale.
Rutele de solidaritate au devenit o legătură indispensabilă pentru aprofundarea relațiilor cu Ucraina și Republica Moldova și sunt esențiale pentru a stabili o conectivitate mai stabilă cu UE în vederea unei viitoare aderări. Acestea aduc Ucraina și Republica Moldova mai aproape de piața unică a UE, menținând în același timp ambele țări conectate cu restul lumii.
Cu toate acestea, culoarele de solidaritate își ating limitele de capacitate, blocajele persistă, iar costurile logistice sunt ridicate. Pentru a susține și a crește în continuare capacitatea culoarelor de solidaritate, am mobilizat investiții semnificative prin intermediul diverselor programe naționale și ale UE existente. Facilitarea administrativă și operațională trebuie să continue, inclusiv în ceea ce privește simplificarea procedurilor de trecere a frontierei, și este nevoie de mai multă finanțare.
Comisia Europeană va aloca urgent 250 de milioane de euro sub formă de granturi pentru a stimula culoarele de solidaritate. Pe termen scurt, vom sprijini îmbunătățirile rapide, în special cu echipamente mobile, pentru a reduce timpii de așteptare și pentru a îmbunătăți circulația prin punctele de trecere a frontierei și rutele de acces la acestea. Pe termen mediu, mobilizăm mecanismul Conectarea Europei (CEF) și 50 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltările de infrastructură necesare pentru a crește și mai mult capacitatea culoarelor de solidaritate.
În colaborare cu instituțiile financiare partenere, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, dorim să asigurăm lichidități pentru operatori, precum și finanțarea reparațiilor și a creșterii capacității. În special:
Banca Europeană de Investiții intenționează să investească până la 300 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2023 în proiecte care răspund obiectivelor culoarelor de solidaritate. Acest lucru se adaugă la activitatea deja anunțată și finanțată în Ucraina, din care o parte semnificativă este dedicată modernizării drumurilor și căilor ferate. În plus, Banca Europeană de Investiții și Comisia Europeană pun la dispoziție expertiza tehnică a Jaspers (Asistență comună pentru sprijinirea proiectelor în regiunile europene) pentru identificarea și pregătirea proiectelor de transport transfrontalier care urmează să fie finanțate în cadrul CEF, care pot atrage o potențială cofinanțare din partea BEI.
Pe baza activității desfășurate timp de mai multe luni pe teren cu Comisia Europeană și cu toate părțile interesate relevante, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare intenționează să investească 300 de milioane de euro în favoarea benzilor de solidaritate în perioada 2022-2023 - o parte din această sumă va merge către proiecte deja identificate și în curs de aprobare.
Grupul Băncii Mondiale, pe lângă modelarea regională a transporturilor, evaluarea rapidă a pagubelor pentru a identifica reparațiile prioritare și investițiile de redresare, precum și activitatea în curs de desfășurare în domeniul comerțului și al logisticii, pregătește un proiect de urgență pentru a întreprinde reparații ale infrastructurii feroviare și rutiere afectate de război, cu o sumă de până la 100 de milioane de dolari SUA, care ar urma să fie debursată în 2023. Reabilitarea infrastructurii feroviare și a logisticii multimodale din România și Republica Moldova până la frontierele Ucrainei este în discuție pentru a sprijini exporturile și importurile critice ucrainene și pentru a pune bazele reconstrucției.
De asemenea, facem apel la partenerii noștri internaționali să ofere sprijin financiar suplimentar pentru aceste acțiuni, care sunt esențiale pentru Ucraina, Republica Moldova și pentru securitatea alimentară globală.
Comentează