Premium
Președintele României, Klaus Iohannis, susține că democrațiile sunt vizate de amenințări tot mai diversificate în ultimul timp.
„Mă bucur să particip astăzi la inaugurarea sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, o inițiativă a României implementată cu energie și eficiență.
Este un pas important în operaționalizarea Centrului și contez, și pe mai departe, pe aceeași energie și eficiență în demersurile de construcție instituțională și conceptuală legate de Centru.
Am încredere că acest proiect, care se bucură deja de aprecierea și interesul Alianței Nord-Atlantice, al Uniunii Europene și al partenerilor noștri la nivel internațional, va aduce valoare adăugată în contextul geopolitic actual.
Zilnic observăm că provocările și amenințările, inclusiv din registrul neconvențional, la adresa statelor și societăților care fac parte din comunitatea europeană și euroatlantică de valori se diversifică și devin din ce în ce mai greu de combătut.
Este, așadar, necesar ca vigilența noastră, pe toate palierele, să crească. Și avem nevoie, prin urmare, de conceptele și instrumentele de acțiune adecvate pentru a răspunde pe măsură. Reziliența este un astfel de concept esențial, iar Centrul inaugurat astăzi este, fără îndoială, un astfel de instrument absolut necesar.
Din ce în ce mai des, situații noi și extrem de complexe ne demonstrează că efortul de consolidare a rezilienței față de provocări și amenințări eterogene, sofisticate și numeroase trebuie să implice niveluri multiple ale administrației și societății.
Trebuie remarcat că democrațiile sunt vizate în special de astfel de amenințări, dar trebuie în același timp spus și că, pe termen lung, democrațiile sunt și cel mai bine echipate pentru a le răspunde.
Reziliența societală, pe care tocmai am evocat-o, este doar o parte a problematicii mai complexe a rezilienței şi un indicator în sine al complexității activității pe care Centrul inaugurat astăzi va trebui să o desfășoare.
Contextul pandemic a evidențiat și mai pregnant realitatea că reziliența trebuie să fie un obiectiv central al demersurilor noastre, la nivel național, dar și în cadrul organizațiilor internaționale din care facem parte.
Fără doar și poate, orice eveniment disruptiv accelerează anumite tendințe, dar un context inedit și defavorabil reclamă rațiune și fapte. Așa a început acțiunea României de creare a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Acesta răspunde contextului actual, dar și unui set întreg de provocări și amenințări care se manifestau deja la nivel internațional – de la provocările generate de tehnologiile emergente și disruptive și provocările la adresa sistemelor de comunicații sau a infrastructurii de transporturi, la necesitatea unui răspuns eficient la crize și urgențe complexe și asigurarea post-criză a continuității guvernării și a serviciilor esențiale.
Crearea acestui Centru reprezintă încă un exemplu al angajamentului ferm al României pentru securitatea europeană și euro-atlantică și al capacității noastre de a promova inițiative care aduc valoare adăugată în acest scop.
Prin decizia de a internaționaliza acest Centru, vom promova obiectivele României, ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene în domeniul rezilienței.
Dorim ca această instituție să devină un pol de excelență și furnizor de expertiză pentru NATO și Uniunea Europeană, respectiv pentru statele membre și partenere ale celor două organizații.
În acest context, apreciez foarte mult prezența la acest eveniment a domnului Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO, şi a domnului Maros Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene.
Sper ca participarea dumneavoastră la acest eveniment să marcheze simbolic şi o viitoare colaborare strânsă a României, NATO și Uniunii Europene în dezvoltarea Centrului.
România demonstrează din nou că își îndeplinește angajamentele și că nu mai este doar un beneficiar, ci și un furnizor de securitate. Am acționat mereu pentru asigurarea securității europene și euroatlantice. Vom continua la fel de angajant și constructiv și pe viitor.
Doresc să le urez succes tuturor celor care își vor desfășura activitatea în cadrul Centrului și care vor contribui la formarea răspunsului nostru eficient la provocările și amenințările mai mult sau mai puțin convenționale la adresa securității noastre”, a spus președintele Klaus Iohannis.
Sediul Centrului Euro-Atlantic pentru rezilienţă este inaugurat astăzi, la ceremonia găzduită de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, Klaus Iohannis, Florin Cîţu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič. Este primul eveniment la care participă împreună Klaus Iohannis și Florin Cîțu, după ce premierul și-a anunțat candidatura la șefia PNL.
Centrul E-ARC va promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental şi al societăţii pentru ameninţările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.
Guvernul a adoptat, în 19 mai, Hotărârea privind organizarea şi funcţionarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, precum şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe.
"Prin crearea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, România îşi aduce contribuţia la susţinerea eforturilor de la nivelul NATO şi UE privind consolidarea rezilienţei, iar ţara noastră are potenţialul de a deveni un pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză în acest domeniu pentru NATO şi UE, statele membre ale acestor organizaţii, respectiv pentru partenerii acestora. Conceptul de rezilienţă este deosebit de important atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană, fiind o componentă importantă a domeniului securităţii, precum şi un factor important în protejarea democraţiei. Pentru România asigurarea rezilienţei strategice, atât la nivel statal, cât şi la nivel societal reprezintă o prioritate la nivel naţional şi în cadrul european şi aliat”, a declarat atunci ministrul Bogdan Aurescu.
Iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naţionale, dar şi ale NATO şi UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. E-ARC va promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) şi al societăţii (whole-of-society) pentru ameninţările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.
Potrivit MAE, E-ARC va reprezenta o platformă pentru o abordare strategică integrată în ce priveşte rezilienţa şi va permite dezvoltarea de programe şi iniţiative în domeniu, axate pe trei piloni: combaterea şi reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare; dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici; cooperarea practică în cercetare, educaţie, pregătire profesională şi exerciţii comune.
Pentru început, E-ARC va funcţiona ca instituţie publică naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi deschis participării altor state din UE, NATO sau partenerilor acestor organizaţii care doresc să se alăture demersului, pentru coordonarea acţiunilor şi valorificarea bunelor practici în materie. În cadrul Centrului cu sediul la Bucureşti urmează să-şi desfăşoare activitatea cercetători şi experţi români şi străini, recunoscuţi pentru expertiza lor în domeniu.
E-ARC va coopera, în mod activ, atât cu instituţii publice, cât şi cu mediul privat, cu cel universitar şi cu societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind rezilienţa la nivelul societăţii.
În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
MAE a arătat că diplomaţia română a depus, în ultima perioadă, eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ Centrul la nivel internaţional. În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre iniţiativa României de a înfiinţa şi operaţionaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 şi martie 2021 şi al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie şi februarie 2021. Totodată, şeful diplomaţiei române a prezentat proiectul operaţionalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor şi contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 - mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la Bucureşti, în aprilie 2021. Reacţiile aliaţilor şi partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României şi manifestând interes pentru activitatea Centrului.
De asemenea, demersul României de înfiinţare a E-ARC a fost salutat şi în cadrul Declaraţiei comune a şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către preşedintele Klaus Iohannis a Summitului B9, în 10 mai.
Prin OUG nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost înfiinţat Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, organizarea şi funcţionarea fiind stabilită prin Hotărârea Guvernului adoptată la 19 mai 2021.
