Premium
Sediul Centrului Euro-Atlantic pentru rezilienţă este inaugurat astăzi, la ceremonia găzduită de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, urmând să participe preşedintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîţu, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi vicepreşedintele Comisiei Europene Maroš Šefčovič. Este primul eveniment la care participă împreună Klaus Iohannis și Florin Cîțu, după ce premierul și-a anunțat candidatura la șefia PNL.
Centrul E-ARC va promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental şi al societăţii pentru ameninţările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, găzduieşte ceremonia de inaugurare a sediului Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC), programată să înceapă la ora 17.00, informează News.ro.
Preşedintele Klaus Iohannis va inaugura Centrul, în prezenţa premierului Florin Cîţu, a secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, şi a vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru relaţii interinstituţionale şi prognoză, Maroš Šefčovič.
La eveniment vor ţine alocuţiuni Klaus Iohannis, Florin Cîţu, Bogdan Aurescu, alături de înalţii oficiali NATO şi UE.
Guvernul a adoptat, în 19 mai, Hotărârea privind organizarea şi funcţionarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, precum şi pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe.
"Prin crearea şi operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, România îşi aduce contribuţia la susţinerea eforturilor de la nivelul NATO şi UE privind consolidarea rezilienţei, iar ţara noastră are potenţialul de a deveni un pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză în acest domeniu pentru NATO şi UE, statele membre ale acestor organizaţii, respectiv pentru partenerii acestora. Conceptul de rezilienţă este deosebit de important atât pentru NATO, cât şi pentru Uniunea Europeană, fiind o componentă importantă a domeniului securităţii, precum şi un factor important în protejarea democraţiei. Pentru România asigurarea rezilienţei strategice, atât la nivel statal, cât şi la nivel societal reprezintă o prioritate la nivel naţional şi în cadrul european şi aliat”, a declarat atunci ministrul Bogdan Aurescu.
Iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă (E-ARC) a survenit în contextul în care evaluările naţionale, dar şi ale NATO şi UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. E-ARC va promova obiectivele României, NATO şi ale UE în domeniul rezilienţei şi va facilita un răspuns cuprinzător la nivel guvernamental (whole-of-government) şi al societăţii (whole-of-society) pentru ameninţările complexe care caracterizează mediul de securitate actual.
Potrivit MAE, E-ARC va reprezenta o platformă pentru o abordare strategică integrată în ce priveşte rezilienţa şi va permite dezvoltarea de programe şi iniţiative în domeniu, axate pe trei piloni: combaterea şi reducerea riscurilor prin anticipare şi adaptare; dezvoltarea de instrumente analitice şi bune practici; cooperarea practică în cercetare, educaţie, pregătire profesională şi exerciţii comune.
Pentru început, E-ARC va funcţiona ca instituţie publică naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, urmând a fi deschis participării altor state din UE, NATO sau partenerilor acestor organizaţii care doresc să se alăture demersului, pentru coordonarea acţiunilor şi valorificarea bunelor practici în materie. În cadrul Centrului cu sediul la Bucureşti urmează să-şi desfăşoare activitatea cercetători şi experţi români şi străini, recunoscuţi pentru expertiza lor în domeniu.
E-ARC va coopera, în mod activ, atât cu instituţii publice, cât şi cu mediul privat, cu cel universitar şi cu societatea civilă pentru a facilita dezvoltarea unei abordări privind rezilienţa la nivelul societăţii.
În prima etapă de activitate, E-ARC urmează să operaţionalizeze o serie de grupuri de lucru pe următoarele teme: rezilienţa societală; rezilienţa în domeniul tehnologiilor emergente şi disruptive; rezilienţa sistemelor de comunicaţii şi a noilor ecosisteme tehnologice; rezilienţa la crize şi urgenţe complexe; rezilienţa asigurării continuităţii guvernării şi a serviciilor esenţiale; rezilienţa infrastructurii de transporturi; rezilienţa statelor din vecinătatea NATO şi UE la influenţele antioccidentale ale actorilor statali şi non-statali.
MAE a arătat că diplomaţia română a depus, în ultima perioadă, eforturi intense la toate nivelurile pentru a promova activ Centrul la nivel internaţional. În acest sens, ministrul afacerilor externe a informat despre iniţiativa României de a înfiinţa şi operaţionaliza Centrul cu prilejul mai multor reuniuni multilaterale, inclusiv cu prilejul reuniunilor ministeriale NATO din decembrie 2020 şi martie 2021 şi al Consiliilor Afaceri Externe din ianuarie şi februarie 2021. Totodată, şeful diplomaţiei române a prezentat proiectul operaţionalizării E-ARC cu prilejul întâlnirilor şi contactelor bilaterale avute cu omologii săi în intervalul decembrie 2020 - mai 2021, inclusiv în cadrul reuniunii ministeriale trilaterale România-Polonia-Turcia, găzduită la Bucureşti, în aprilie 2021. Reacţiile aliaţilor şi partenerilor au fost pozitive, salutând demersul României şi manifestând interes pentru activitatea Centrului.
De asemenea, demersul României de înfiinţare a E-ARC a fost salutat şi în cadrul Declaraţiei comune a şefilor de stat din Formatul Bucureşti 9 (B9), adoptată cu prilejul găzduirii de către preşedintele Klaus Iohannis a Summitului B9, în 10 mai.
Prin OUG nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a fost înfiinţat Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea MAE, organizarea şi funcţionarea fiind stabilită prin Hotărârea Guvernului adoptată la 19 mai 2021.
