Premium
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea care modifică actul normativ care prevede că judecătorii constituţionali pot fi urmăriţi penal, însă nu pot fi arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată decât cu încuviinţarea plenului CCR, informează Administrația Prezidențială.
Citește și: Dan Voiculescu, reacție la revocarea Laurei Codruța Kovesi: Urmează și criminalul șef
Criticată intens de partidele din opoziție, această lege a fost promulgată fără comentarii de către președintele Klaus Iohannis. Decizia președintelui vine doar câteva ore după ce i-a transmis o scrisoare președintelui CCR, Valer Dorneanu, prin care îl roagă să amâne o pronunțare pe Codul Penal și Codul de Procedură Penală, până după un răspuns al Comisiei de la Veneția.
Pe 25 iunie, Senatul a adoptat, în calitate de for decizional proiectul care modifică Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea a Curţii Constituţionale a României.
Proiectul de lege a fost adoptat, în şedinţa plenului de luni al Senatului, cu 70 de voturi "pentru", 28 "împotrivă" şi zero abţineri. Reexaminarea legii 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a fost făcută în urma deciziei Curţiii Constituţionale de a admite parţial sesizarea de neconstituţionalitate a PNL şi USR.
Astfel a fost modificat articolul 66 din Lege care prevede, la alineatul (1) că "Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la cererea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în textul iniţiativei adoptate.
A fost modificat şi alineatul (4), pentru punerea în acord cu decizia CCR, care prevede că "În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Procurorul General informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale".
În forma iniţială, înaintea deciziei CCR de neconstituţionalitate parţială, în textul trimis spre promulgare, alineatul (4) stipula: "În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, ministrul justiţiei informându-l de îndată pe preşedintele Curţii Constituţionale."
De asemenea, alineatul (3) al articolului 68 a fost abrogat, tot la propunerea grupului PSD. Alineatul prevedea că: "Judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituionale, pentru un mandat complet de 9 ani."
