Premium
Președintele Klaus Iohannis a participat la bilanțul anual al ICCJ, iar de aici președintele a anunțat faptul că în perioada următoare vor fi lansate, în dezbatere publică, modificările la legile justiției.
Citește și: SURSE - Mădălina Dobrovolschi, favorită să devină șefa televiziunii publice
”Anul 2020 a fost un an al rezilienței nu doar pentru sistemul de justiție, ci și pentru întregul aparat statal, supus unui test fără precedent. Traversăm, încă, o criză globală care și-a pus amprenta asupra tuturor domeniilor de activitate, inclusiv asupra modului de funcționare a marilor sisteme publice.
Criza generată de pandemia de COVID-19 a impus un răspuns imediat și urgent inclusiv din partea sistemului judiciar. A fost nevoie astfel de idei, de soluții noi și de adoptarea unor măsuri, ori de instituirea unor practici cu totul inovatoare, care, la rândul lor, au scos în evidență faptul că unele aspecte considerate până atunci „obișnuite” ori „tradiționale” în funcționarea instanțelor de judecată ar trebui regândite.
Dincolo de dificultățile reale și inerente, în această perioadă de pandemie au fost accelerate procesele de digitalizare, s-au eficientizat diferite proceduri și, cel mai important, justițiabilii și-au putut exercita drepturile chiar într-un context extrem de complicat, cel al restricțiilor impuse de riscurile epidemiologice. Acestea sunt, în definitiv, câștiguri pentru profesioniștii dreptului, dar, mai ales, sunt câștiguri pentru cetățeni.
În efortul de creare și promovare a diferitelor instrumente informatice care să îmbunătățească accesul la justiție, să simplifice și să accelereze procedurile judiciare transfrontaliere și să reducă atât costurile, cât și sarcinile administrative, s-au intensificat discuțiile pe aceste subiecte și la nivelul Uniunii Europene. Toate aceste demersuri vizează garantarea dreptului la un proces echitabil și a liberului acces la justiție pentru toți cetățenii, inclusiv pentru grupurile defavorizate sau persoanele vulnerabile.
În mod evident, și în România este imperios să se accelereze reformele necesare sistemului judiciar. Cu precădere digitalizarea și asigurarea infrastructurii aferente vor îmbunătăți comunicarea și schimbul de documente între toate părțile implicate în actul de justiție.
În anul 2020, cetățenii și-au exprimat fără echivoc, prin vot, opțiunea pentru reforme și consolidarea principiilor statului de drept. În acest context, reanalizarea legilor justiției nu mai poate fi amânată. Am încredere că, în perioada următoare, cadrul care reglementează activitatea justiției din România va redeveni unul predictibil, în acord cu standardele unui stat european. Pentru aceasta, sunt necesare dezbateri ample în Parlament, la care să participe nu doar reprezentanții profesiilor implicate în actul de justiție, ci și reprezentanți ai mediului universitar sau profesioniști din domeniul drepturilor omului.
Îmi exprim speranța că, în urma acestui dialog, vor fi corectate intervențiile legislative controversate din ultimii ani și vor fi adoptate soluții adaptate noilor realități juridice și sociale. Acest proces este și ocazia de a valorifica recomandările organismelor europene și de a pune în acord soluțiile legislative declarate neconstituționale cu jurisprudența instanței constituționale.
Corectarea legislației și asigurarea unui cadru predictibil de funcționare nu sunt singurele demersuri de care sistemul de justiție are nevoie. Echilibrarea repartizării resurselor umane și, implicit, a volumului de activitate, modernizarea infrastructurii instanțelor, crearea unei culturi a dialogului și a colaborării între actorii sistemului judiciar sunt doar câteva aspecte care necesită atenția factorilor decizionali.”, a spus Klaus Iohannis.
