Premium
Klaus Iohannis și-a anunțat intenția de a candida pentru postul de secretar general al NATO. Președintele României nu are însă o părere prea bună despre armată.
În cartea autobiografică Pas cu pas (publicată în 2014), Iohannis a dezvăluit experiența sa în armată, pe care o consideră o „pierdere de vreme”.
„Tot atunci am cunoscut şi 'bucuriile' vieţii cazone, în Timişoara, la transmisiuni. Cred că acum am gradul de sublocotenent în armată. Experienţa respectivă, în timpul comunismului, a însemnat o totală pierdere de vreme: totul era aberant. Eu pot să accept foarte uşor disciplina dacă înţeleg sensul din spatele ei. Însă disciplina aceea era un nonsens total. De fapt, nu cred că a fost complet greşit ca un bărbat să fie pus să înveţe lucruri care, altfel, nu l-ar fi interesat. De regulă, nimeni nu învaţă ceva din experienţe plăcute sau facile. Omul învaţă mai degrabă din eşecuri şi din perioadele dificile, grele. În armată începi să coşi singur un nasture, să-ţi coşi o cămaşă. Sunt singurele lucruri pe care le-am învăţat în cazarmă. Cu colegii m-am împăcat destul de bine, dar nu există camaraderie în astfel de locuri, asta este o ficţiune. Poate doar în liceu să fi avut aşa ceva, dar în armată — nicidecum”, scria Iohannis în volum (p. 20-21).
Părerea lui Iohannis despre armata obligatorie
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat recent, la Strasbourg, într-o întâlnire informală cu jurnaliştii, despre varianta stagiului militar obligatoriu, acesta afirmând că a făcut parte din generaţia obligată să facă armată şi nu i s-a părut „un lucru grozav”, iar acum nu este fezabil. „Nu mi s-a părut un lucru grozav. Eu sunt dintr-o generaţie care a fost obligată să facă Armata. Nu este fezabil, nu suntem în niciun fel pregătiţi pentru aşa ceva”, a declarat preşedintele la o întâlnire cu ziariştii (mai multe, aici).
Candidatura, doar un pretext?
Candidatura lui Iohannis este văzută de unii cu scepticism. Jurnalistul Rikard Jozwiak îşi pune întrebarea, într-o analiză la Europa Liberă: plănuieşte Iohannis o "lovitură de stat" împotriva Ursulei von der Leyen? Ea este considerată în general un preşedinte de succes al Comisiei, mai ales în ceea ce priveşte sprijinul său ferm pentru Kiev. Dar oamenii de la Bruxelles au, de asemenea, câteva lucruri negative de spus despre ea. Unele state membre sunt îngrijorate că a făcut Comisia Europeană prea puternică şi că o conduce cu o mână de fier, fără a-i lăsa pe ceilalţi comisari să strălucească.
Apoi, există şi problema cu Parlamentul European. Candidatul pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene trebuie să fie aprobat de o majoritate de membri ai parlamentului. Data trecută, Ursula von der Leyen a trecut la limită, cu opt voturi. S-ar putea să fie şi mai strâns de data aceasta.
Poate că asta înseamnă că este timpul pentru un candidat de consens? Poate că acest candidat ar putea fi Iohannis, conchide jurnalistul de la Radio Europa Liberă.
Un articol publicat miercuri de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung pe tema candidaturii lui Iohannis la NATO menţiona, de asemenea, că preşedintele român spera anul trecut să devină viitorul preşedinte al Comisiei Europene.
Unii consideră mişcarea lui Iohannis ca fiind "disperată" şi "de ultimă instanţă" şi a alimentat temerile că procesul de selecţie s-ar putea prelungi luni de zile, arată jurnalistul citat, în analiza sa.
De asemenea, și cel care a semnat aderarea României la NATO - fostul premier Adrian Năstase - este de părere că Iohannis blufează prin anunțul său. Năstase crede că Iohannis vizează, de fapt, o funcție într-o instituție UE, însă se folosește de acest context pentru maximizarea șanselor sale (mai multe, aici).
