Premium
Preşedintele Klaus Iohannis a conferit, luni, decoraţii unor supravieţuitori romi ai Holocaustului şi unor entităţi, context în care a afirmat că pericolul revenirii atitudinilor xenofobe şi antisemite este mereu prezent, iar România ar trebui să continue progresele înregistrate în ultimii ani, potrivit Agerpres.
De asemenea, şeful statului a susţinut că, la 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz, "Europa nu este încă vindecată de flagelul antisemitismului şi de morbul extremismului".
"Ce sunt oare obsesiile unor lideri politici care afirmă că Europa este asediată de imigranţi, că zidurile sunt o soluţie pentru a ne apăra continentul, că romii ar trebui izolaţi în ghetouri, că evreii ar face mai bine să se mute cu toţii în Israel - dacă nu încercări periculoase de găsi justificări pentru propriile eşecuri? A construi un "celălalt" şi a-l defini drept răul absolut nu e greu. Lecţia Holocaustului nu e atât de departe. În acelaşi mod, antisemitismul, rasismul şi ura au fost transformate în secolul trecut în politică de stat. (...) Construcţia societăţii de astăzi pe fundamente sănătoase nu se poate face decât cu atenţia îndreptată constant către trecut, ca într-o oglindă retrovizoare. Răul trebuie tăiat din rădăcină, iar seminţele otrăvitoare ale urii şi intoleranţei, care pot răsări oricând, trebuie nimicite prin promovarea toleranţei, a respectului faţă de celălalt şi faţă de diversitate. Doar prin cultivarea memoriei păstrăm vie drama evreilor şi romilor şi ne asumăm o istorie trasată cu linii îngroşate, un trecut dureros pe care nu îl ignorăm şi nici nu îl ocultăm, ci îl conştientizăm cu toată responsabilitatea", a afirmat Iohannis.
El a dat asiguri că va milita, cu aceeaşi hotărâre ca şi până acum, pentru prezervarea memoriei Holocaustului şi combaterea antisemitismului.
Şeful statului a subliniat că România şi-a asumat Holocaustul şi a făcut demersuri concrete în ceea ce priveşte recuperarea memoriei acestui fenomen, consolidarea educaţiei şi cercetării despre Holocaust, combaterea extremismului, antisemitismului şi intoleranţei, întărirea legislaţiei în domeniu şi a indicat că entităţile pe care le-a decorat luni au avut un rol determinant în procesul de realizare a acestor progrese.
"Suferinţele cumplite îndurate de comunitatea romilor din ţara noastră în lagărele din Transnistria sunt încă insuficient cunoscute şi evocate. Este timpul să aducem în atenţia publică Holocaustul romilor şi să-i onorăm pe cei care au supravieţuit şi care reprezintă, fiecare, o voce a umanităţii ridicată împotriva rasismului şi xenofobiei", a spus Iohannis, arătând că prin decorarea supravieţuitorilor romi Constantin Brăilă, Crăciun Florica şi Crăciun Traian îşi doreşte să reprezinte "un puternic gest al condamnării de către statul român a tragediei" au trăit-o aceştia şi comunitatea romilor din România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La finalul discursului, şeful statului le-a solicitat participanţilor să ţină un moment de reculegere în memoria victimelor Holocaustului.
Preşedintele Iohannis a conferit Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria E "Patrimoniul cultural naţional", Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria F "Promovarea culturii", Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Cavaler, Categoria H "Cercetarea Ştiinţifică", Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel".
De asemenea, şeful statului a conferit Medalia Naţională "Serviciul Credincios" clasa a III lui Constantin Brăilă, Crăciun Florica, Crăciun Traian, supravieţuitori romi ai Holocaustului.
