Premium
”Tinerii (...) prioritizează consolidarea carierei, cumpărarea unei locuinţe, călătoriile, în esenţă aspecte ce ţin de o viaţă stabilă şi cosmopolită, vârsta la care își întemeiază o familie înregistrând o creştere, asociată şi cu o creştere a diverselor afecţiuni privind infertilitatea”, este semnalul de alarmă tras de Klaus Iohannis prin vocea medicului Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial și conferențiar universitar la Disciplina Endocrinologie a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” într-o dezbatere organizată de Grupul de Presă MediaUno și Institutul Național de Statistică la Senatul României.
Într-o Românie profund afectată de fenomenul prăbușirii natalității, în care numărul populației rezidente a scăzut cu mai mult de un milion de persoane în ultimii 10 ani, nașterile sunt tot mai puține, de la an la an. Potrivit INS, în luna martie 2023, s-a înregistrat nașterea a 12.337 de copii, în timp ce numărul deceselor a fost de 21.391.
”Europa se confruntă cu schimbări demografice şi culturale profunde. Contextual european este creionat de declin demografic şi îmbătrânire a populaţiei. Rata natalitătii este în scădere din 2o16. Vârsta medie a femeilor la naşterea primului copil este în creştere, aceeaşi tendinţă de creştere înregistrând şi ponderea naşterilor la mame în vârstă de 4o de ani şi peste. În 2020, ţara noastră a avut a doua cea mai mare rată a fertilitătii la nivelul UE. Pe primul loc s-a situat Franţa, cu 1,83 naşteri per femeie, valoarea indicatorului pentru ţara noastră fiind de 1,80, iar media la nivel UE a fost de 1,5o.
În ceea ce priveşte vârsta mamei la naşterea primului copil, ţara noastră se numără printre ţările cu mame tinere: 27,1 ani, cu diferenţe între urban-rural, faţă de media la nivel UE de 29,5 ani. Un aspect ce trebuie avut în vedere în acest context este numărul foarte mare de mame adolescente: 1 din 10 copii din România este născut de o mamă adolescentă, ceea ce necesită o abordare diferită a tendinţelor de fertilitate în ţara noastră. Ponderea născuţilor vii la mamele cu vârsta de 4o de ani şi peste în totalul născuţilor vii într-un an s-a dublat la nivelul UE, de la 2,4 %, în 20011, la 5,5 %, în 2020. În 2020, ţara noastră a înregistrat cel mai mic procent. Statisticile amintite arată faptul că tinerii şi-au schimbat stilul de viaţă şi comportamentul cu privire la întemeierea unei familii: ei prioritizează consolidarea carierei, cumpărarea unei locuinţe, călătoriile, în esenţă aspecte ce ţin de o viaţă stabilă şi cosmopolită, vârsta la care își întemeiază o familie înregistrând o creştere, asociată şi cu o creştere a diverselor afecţiuni privind infertilitatea.”, a precizat Diana-Loreta Păun.
Consiliera lui Klaus Iohannis a explicat, în cadrul panelului dedicat fertilizării in vitro de la evenimentul ”Bucharest Leaders' Summit: The future is now. Perspectives of the aftermath", că tehnicile medicale de reproducerea umană asistată pot limita scăderea sporului natural.
”Procedura fertilizării in vitro contracarează dezavantajele aduse de aceste schimbări culturale şi comportamentale, într-o lume din ce în mai conectată şi adaptată la tehnologie, indiferent de domeniu. Fertilizarea in vitro este în plină expansiune la nivel mondial şi este luată în calcul inclusiv în analizele demografice. Chiar dacă contribuţia acestei proceduri la fertilitatea fiecărei ţări este încă limitată, studiile arată că, fără FIV, sporul natural al populaţiei europene ar fi negativ. De fapt, la nivelul ţărilor europene, dar şi al statelor membre UE, există diferenţe în ceea ce priveşte accesul, finanţarea publică, tehnicile de reproducere.
Redresarea fertilităţii este, potrivit INS, o opţiune viabilă pentru ameliorarea profilului demografic. Între măsurile care ar putea duce la creşterea natalităţii se numără şi creşterea accesului şi calităţii serviciilor de sănătate a reproducerii, inclusiv reproducerea umană asistată.”, a adăugat Diana-Loreta Păun.
