Făcând abstracție de nefericitul incident care a devenit deja „cazul Halep”, am putea observa că două evenimente, aparent fără legătură, au ținut capul de afiș al acestor zile: vizita Laurei Kovesi în România și demisia ministrului Dîncu. Dacă avem în vedere câteva elemente esențiale, „ascunse” în văzul tuturor, am putea ajunge la curioasa concluzie că între cele două evenimente există totuși unele legături.
Într-o serie de interviuri, Kovesi a luat practic la țintă tot ce ține de activitatea lui Klaus Iohannis, de la dezvăluirea (secretul lui Polichinelle) că președintele i-ar fi cerut demisia, la insinuări cu privire la existența unei anchete a EPPO privind achiziția de autoutilitare BMW pentru Poliție.
Deși vom afla probabil peste câțiva ani că tot Iohannis i-a cerut demisia și lui Vasile Dîncu, momentan fostul ministru s-a rezumat să arunce o singură săgeata către președinte, invocând o imposibilitate de colaborare.
Coroborând cele două evenimente, dar și conținutul declarațiilor, putem să speculăm că ne aflăm în fața unor atacuri concertate, chiar în cascadă, la adresa președintelui Iohannis, tot mai șubrezit de problemele interne, dar și de contextul geopolitic dificil. Până să apară alte personaje care să ducă ofensiva mai departe, se cuvine să observăm legăturile dintre autorii atacurilor menționate anterior.
Produs al celebrului „Grup de la Cluj”, din care au făcut parte George Maior sau Ioan Rus, alături de alte personaje deloc străine de lumea serviciilor secrete, Vasile Dîncu a fost viceprim-ministru în perioada 2015-2017. Erau anii de glorie ai „binomului”, când Florian Coldea, George Maior şi Laura Kovesi erau acuzați că au pus bazele unui așa-zis stat paralel. Din relatările publice știm că Dîncu era nelipsit de la întâlnirile de taină de la SRI, la fel cum a fost prezent și în sufrageria lui Gabriel Oprea. Tot din relatările publice, dar și din imaginile apărute în spațiul public, știm că și Kovesi era un personaj al celebrei sufragerii, cot la cot cu politicieni și șefi ai SRI.
Toate aceste „coincidențe” fac legitimă întrebarea: Ne aflăm în fața unui atac al grupării Sufrageria? Dacă da, cine ar putea fi în spatele acestor mișcări, pentru că Dincu și Kovesi par doar pionii care deschid tabla de șah. Foarte probabil ca aceste două evenimente să fi anunțat începutul campaniei pentru prezidențialele din 2024. Rămâne de văzut, în ipoteza că acest raționament este corect, dacă gruparea Sufrageria va aștepta expirarea actualului mandat prezidențial.
Între timp, merită să ne amintim că, în 2010, Vasile Dîncu mărturisea că este „vinovat” indirect pentru colecţia de bufniţe a lui Kovesi, pe atunci procuror general al României: „Doamna Codruţa Kovesi ştia că sunt pasionat şi că am o colecţie de bufniţe şi se pregătise să-mi facă un cadou. Avea o bufniţă care mă aştepta la dânsa în birou de mai multă vreme şi unii colegi, prieteni de-ai ei, s-au gândit că ea colecţionează bufniţe şi aşa i s-au tot acumulat bufniţe. Acum rămâne să fac o persuasiune eficientă în următorii ani, că să-mi revendic unele bufniţe din colecţia dânsei, că dânsa nu colecţionează bufniţe.”
Desigur, genul acesta de atac concertat la un președinte este în sine un exercițiu al incertitudinii - știi când începe, dar nu știi când și unde se termină. Rămâne așadar de văzut care dintre cei doi vor revendica bufnițele, sau dacă, dimpotrivă, Iohannis îi va adaugă pe ei la propria colecție.
Comentează