La 30 de ani de la Revoluția din 1989 românii susțin în majoritate că a fost o Revoluție (sondaj CURS)

33% dintre cetățenii României susțin că în decembrie 1989 a avut loc o lovitură de stat, 52% că a fost o revoluție, 1% - altceva, iar 14% nu s-au pronunțat, arată un recent sondaj CURS. Asta anunță pe blocul său Cătălin Stoica, conferențiar la SNSPA și fost director al CURS. El face o analiză a celor mai noi cifre:

”Cei mai mulți cititori sunt familiarizați cu „teoriile”, „scenariile” şi controversele stârnite de căderea lui Ceaușescu. Se știu însă mai puține lucruri despre felul în care „decembrie 1989" este perceput de populație. În cele ce urmează voi analiza succint percepțiile cu privire la "evenimentele" din decembrie 1989 folosind datele a trei sondaje de opinie, efectuate in 1999, 2009 si 2019. Toate sondajele au fost realizate de CURS pe eșantioane reprezentative ale populației adulte a țării (vezi detalii la sfârșitul acestui articol). Multe dintre chestiunile de mai jos le-am tratat și în două articole publicate anterior pe tema memoriei colective. Potrivit lui Marc Osiel, memoria colectivă include acele „istorii" pe care o societate le „spune" despre evenimente importante şi tumultuoase din trecutul ei, evenimente care au influențat radical viețile indivizilor şi stârnesc reacții profund emoționale. Evenimente precum războaiele, crizele economice sau revoluțiile sunt parte integrantă a identității oricărei societăți şi se constituie într-un important capital simbolic, generator de solidaritate socială. Conform definiției lui Osiel, momentul „decembrie 1989" ar fi putut reprezenta un factor important de solidaritate socială al memoriei colective post-1990. Datele sondajelor din ultimele trei decenii arată că avem încă de-a face cu falii în memoria colectivă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în 1989.

VARIANTA „REVOLUȚIEI” ESTE ACUM MAJORITARĂ Aşa cum o arată datele, comparativ cu 1999, procentul celor care văd "evenimentele" din decembrie 1989 ca „Revoluţie" a crescut semnificativ sub raport statistic de la 40% la 52%. A crescut semnificativ sub raport statistic, de asemenea, comparativ cu anul 2009, ponderea celor care susțin varianta "Revoluției," de la 47% la 52%. În legătură cu această creștere s-ar putea avansa, cu titlu de ipoteze, următoarele explicații: în ciuda faptului că tranziția postcomunistă din România a fost marcată de numeroase convulsii politice, economice şi sociale, comparativ cu perioada de dinainte de 1989, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește drepturile şi libertățile individuale - începând cu dreptul la opinie, asociere, libertate religioasă, libertatea presei, alegeri libere, restituirea proprietăților confiscate abuziv (mai ales în mediul rural) și mai ales libertatea de circulație/de a emigra. Foarte probabil că aceste progrese cântăresc în evaluarea momentului decembrie 1989 drept o ruptură cu trecutul apropiat (ori ca pe o revoluție). Alți analiști ar putea invoca factorul demografic ori generațional, reprezentat prin respondenții care fie erau prea tineri la momentul căderii regimului Ceaușescu, fie s-au născut după 1989. Unii dintre aceștia au luat cunoștință de „evenimentele" din 1989 prin intermediul manualelor de istorie, care prezintă decembrie 1989 ca pe o revoluție (cu unele amendamente, desigur). Totuși, așa cum voi discuta în cele ce urmează, tinerii (respondenții sub 30 de ani) sunt mai înclinați (în mod statistic semnificativ) să nu răspundă la această întrebare decât să opteze pentru una din variantele „revoluție”, „lovitură de stat” sau „altceva”.

TOATĂ ANALIZA PE BLOGUL LUI CĂTĂLIN STOICA