S-au spus și scris multe despre scrutinul de duminică. Din păcate, de multe ori, fără cifre în față și doar cu partizanat, într-un sens sau altul. Așadar, sine ira et studio, să vedem cum au stat lucrurile la urne și, mai ales, care sunt explicațiile.
1. Un electorat capriocios. Istoric, exceptând momentul când cuplul Iohannis-Cioloș a reușit să ofere PSD, în 2016, toate cele 7 primării, bucureștenii au votat independenți sau figuri atipice (Băsescu, Oprescu, Nicușor Dan). Excepția a fost Adriean Videanu, pe valul victoriei lui Băsescu din 2004, fapt nerepetat alatăieri, când candidatul prezidențial nu a prins nici măcar podiumul. În ciuda etichetei de „public informat”, orășenii Capitalei sunt cei mai expuși influențelor online.
2. Succesul propagandei anti-PSD. Deja de 21 de ani, lupta cu „ciuma roșie” a devenit principalul vehicul de mesaj al oricărui tip de candidatură „de dreapta”. Și, după cum s-a observat, a funcționat de fiecare dată, atât în siajul fascismului anticomunist nouăzecist, cât și al populismului tripletei Băsescu-Iohannis-Dan.
3. Votul util. Bazinul de votanți nicușoriști (352.000 în 2024, la o prezență de 40% s-a repartizat între Ciprian Ciucu, Cătălin Drulă și Ana Ciceală (326.000 duminică, la o prezență de 33%). În acest bazin, profilul ONG-ist al lui Ciucu a capacitat mult mai bine decât Drulă. Nu doar sondajele au contat, ci și atitudinea. Între calmul primarului de la 6 și obrăznicia cu accente isterice a USR-istului, publicul anti-PSD s-au mobilizat covârșitor pentru primul.
4. Candidatul PSD. În ciuda performanței administrative incontestabile și neegalate până în prezent, motiv pentru care l-am și susținut și votat, Daniel Băluță a avut de înfruntat două provocări: votul util, care nu a echilibrat situația între Ciucu și Drulă, și candidatura Ancăi Alexandrescu, care a mobilizat multe categorii de nemulțumiți, dintre care cei cu situație economică mai precară nu au mai pus ștampila pe sigla PSD.
5. Marota învingătorului și pierzătorului. Teoria conform căreia voturile validează măsurile guvernamentale luate de Ilie Bolojan este falsă, pentru simplul motiv că ele afectează mult mai puțin electoratul din cea mai bogată regiune a țării. Însă, fără îndoială că victoria lui Ciucu îl validează pe premier în interiorul propriei formațiuni. Dar nu neapărat și în interiorul coaliției, câtă vreme cheia majorității parlamentare se află la PSD. Ceea ce indică și că locul 3 obținut de Băluță se datorează, în bună măsură, bagajului de ostilitate pe care i l-a asigurat partidul, confirmând încă o dată emoția votantului bucureștean, verificată în 2020 și 2024 prin alegerea și realegerea lui Nicușor Dan.
6. Ce urmează? PSD nu va recupera voturi de la AUR prin discurs conservator, ci revenind la mesaje autentice de stânga, prioritar în sens economic și mai ales pentru tineri (locuire, locuri de muncă, salarii, educație). Dacă mulți seniori, la nivel național, au rămas fideli partidului este pentru că PSD a proiectat, în timp, ideea de stabilitate și competență administrativă, nicidecum din considerente ideologice. Însă fără o comunicare directă cu cei defavorizați, cu așa numiții „leftbehinders” ai tranziției, șansele revenirii sunt scăzute. Scorurile PNL și USR în Capitală vor fi și pe viitor afectate de formațiuni mici, precum REPER sau SENS. Pentru că singurele mesaje ale celor două partide sunt legate de lupta cu PSD.
7. Provocările noului primar. În primul rând, o largă majoritate în Consiliul General, alături de care să livreze rezultate rapide, până când va candida pentru încă un mandat în 2028. În al doilea rând, gestiunea relației cu susținătorii lui Nicușor Dan, care, la fel ca și în cazul lui Daniel Băluță, a blocat sau tergiversat multe inițiative ale primarului Sectorului 6. După „săptămânile de miere”, urmează frigul din case, apa rece, traficul paralizat, blocajul urbanistic și problemele economice. Deci, cum spunea celebrul slogan, „nu va fi ușor”.
Comentează