Premium
Procurorul-șef european Laura Codruța Koveși și departamentul său trebuie să asigure siguranța bugetului european comun și să îl protejeze de fapte de corupție, relatează presa de la Moscova, prin canalul Russia Today. Postul preia pe larg un material difuzat de canalul german Das Erste și alocă spații editoriale generoase, în care Uniunea Europeană este văzută drept una foarte coruptă. „Niciunul dintre cele 22 de state nu se poate lăuda cu o reputație impecabilă”, e declarația prin care Laura Codruța Koveși e citată în material.
Cu toate acestea, nu toate țările UE sunt deja gata să coopereze și să sprijine activitatea noului mecanism al statalității juridice, dar chiar și printre cei care doresc să coopereze nu există țări cu o istorie bugetară impecabilă, spune Kovesi.
În calitate de procuror general al UE, Laura Kovesi trebuie să protejeze bugetul european comun de fraudă, potrivit canalului de televiziune german Das Erste. În același timp, ea observă deja că nu toate țările UE sunt gata să o ajute în munca ei.
În România, după cum arată sursa citată, Laura Kövesi este cunoscută ca o „luptătoare împotriva corupției”: până în 2018 ea a condus cel mai înalt departament pentru combaterea corupției din țară. Acum ea reunește o echipă care va trebui să dezvăluie toate cazurile de fraudă la nivel european și să protejeze statul de drept în Europa.
„Nu vorbim despre infracțiuni mărunte, ci despre crima organizată pe care o investigăm aici”, a explicat Kovesi.
„Niciunul dintre cele 22 de state nu se poate lăuda cu o reputație impecabilă”, mai spune ea. În acest caz, vorbim despre infracțiuni financiare, fraude fiscale majore, spălare de bani și corupție, explică postul de televiziune german, citat de Russia Today. Doar 22 din cele 27 de state UE au fost de acord să asiste noul procuror general european. Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda și-au exercitat în prealabil dreptul de a se retrage din decizie.
Corupția și acuzațiile de spălare a banilor din ultimii ani au obligat oamenii să iasă în stradă în multe țări ale UE - în Malta, Slovacia, Republica Cehă. Anchetele privind cazurile relevante au fost adesea întârziate, procurorii au fost împiedicați în activitatea lor, iar jurnaliștii au fost intimidați.
Acum, noul procuror european se poate ocupa de aceste cazuri: efectuează investigații independente, autorizează percheziții și organizează urmărirea legală a încălcărilor - cu alte cuvinte, aduc în fața justiției politicieni corupți și oameni de afaceri dornici de bani ilegali, notează Das Erste. Cu toate acestea, formarea instituției nu este ușoară.
Bugetul pentru protecția fondurilor europene este foarte limitat. Kovesi este cel mai îngrijorat de faptul că unele țări din UE pot încerca să preia controlul asupra anchetatorilor. În acest sens, ea își pune multe întrebări retorice.
Vă puteți imagina un procuror care lucrează pentru o agenție paneuropeană dacă, în același timp, poate fi chemat la răspundere de către ministrul justiției sau procurorul din propria țară?
Va avea un astfel de angajat libertatea de acțiune în investigarea corupției și a infracțiunilor financiare la cel mai înalt nivel? Va putea el să efectueze o investigație împotriva unui ministru, adjunct sau înalt funcționar fără teama de consecințe din partea lor? Potrivit jurnaliștilor Kovesi răspunde negativ la toate aceste întrebări.
Țări precum Cipru ar prefera să mențină controlul. Țara, ca și până acum, vinde pașapoarte UE către oligarhi străini: acest lucru necesită doar 2,5 milioane de euro investiți în imobiliare pe insulă. În acest caz, puteți obține pașaportul unui cetățean cipriot - și puteți circula liber în toată Europa ca cetățean al UE. Este o poartă către criminalitatea organizată și, în mod clar, un caz pentru care ar trebui să se ocupe noul parchet european.
Fostul deputat al Partidului Popular European Ingeborg Gresle, care a condus comisia de control bugetar timp de câțiva ani, avertizează împotriva naivității: „Rezistența este încă mare. Statele membre cred că este suficient să existe un procuror european - astfel încât să nu se poată amesteca în sfera de responsabilitate a procurorilor naționali, ei nu vor ”. Multe țări nu sunt deloc interesate ca noua agenție UE să funcționeze bine și eficient.
În același timp, Kövesi depinde de ajutorul țărilor UE în lupta sa anticorupție. Cu toate acestea, ea este sigură: „Cuvintele singure nu sunt suficiente, sunt necesare fapte. Vom vedea cum reacționează statele membre, dar majoritatea cooperează cu parchetul european.”
Ungaria și Polonia nu vor să facă acest lucru: au refuzat deja accesul la Procurorul General al UE. Săptămâna trecută, s-a ajuns la un compromis între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE în această privință. Moritz Körner, de la Partidul Democrat Liber din Germania, consideră acest lucru un succes: „Acum, pentru prima dată, avem într-adevăr ocazia să reținem banii UE dacă statul de drept dintr-o țară este amenințat - sau, de exemplu, independența sistemului judiciar”. În opinia sa, această decizie a fost un semnal puternic pentru țările europene.
În mod oficial, noul mecanism trebuie încă aprobat de Consiliul UE și de Parlamentul European, notează postul de televiziune german. În plus, potrivit lui Daniel Freund de la Partidul Verde, acest mecanism are un alt „defect estetic”: „Obstacolul este relativ mare: în Consiliu avem nevoie de o majoritate competentă pentru a ajunge în cele din urmă la sancțiuni”. Chiar și pentru alianțele mici din Europa, nu va fi dificil să se evite formarea unei astfel de majorități - și, în consecință, să se blocheze sancțiunile, subliniază Das Erste.
Timpul va arăta cât de bine noul procuror general și mecanismul statului legal se vor arăta ca o „nouă armă a UE”. Aceștia ar trebui să contribuie la asigurarea faptului că banii nu sunt doar risipiți, ci transferați celor care chiar au nevoie de aceștia, conchide canalul german de televiziune.
