Premium
Marton Gyongyosi, un europarlamentar al partidului Jobbik, o felicită pe Laura Codruța Kovesi pentru funcția de procuror șef european. „Trebuie să fi fost nevoie de o cantitate semnificativă de curaj pentru a combate cei mai influenți politicieni ai României”, spune europarlamentarul. Oficialul maghiar se arată încrezător în capacitatea acesteia de a combate corupția la nivel european și face o analiză a cazurilor de corupție din Ungaria și Polonia.
„Am asistat la un eveniment mult așteptat pe 1 iunie: Parchetul European (EPPO) și-a început în cele din urmă operațiunea de protejare a banilor UE. S-ar putea spune că era timpul, dar nu am trăi în Uniunea Europeană dacă nu ar exista încă o întorsătură în poveste: statele membre nu le era solicitat să adere, iar guvernul Orbán, care a construit un regim dictatorial prin utilizarea fondurilor UE, a refuzat să participe.
Cu greu ar fi putut găsi o persoană mai potrivită decât fosta șefă a procuraturii anticorupție din România, Laura Codruța Kövesi, pentru a conduce Procuratura Europeană (EPPO), întrucât și-a dovedit deja capacitățile fără îndoială. Trebuie să fi fost nevoie de o cantitate semnificativă de curaj pentru a combate cei mai influenți politicieni ai României într-o perioadă care este adesea numită eufemistic „bizantină” din cauza legăturilor de corupție critic periculoase care se dezvoltă acolo. Nu numai că Kövesi a combătut oamenii care au cauzat pagube grave statului român, dar i-a pus și ei după gratii, unul după altul.
S-ar putea să mergem atât de departe încât să spunem că, dacă ar putea să se mențină atât de curajoasă într-un astfel de mediu, conducerea EPPO va fi aproape ca o plimbare în parc pentru ea.
De altfel, Luxemburgul este cu siguranță diferit de București, dar provocarea este încă mare. În cooperare cu cele 22 de țări participante, EPPO va trebui să investigheze astfel de infracțiuni în teritoriile statelor membre precum spălarea banilor, corupția sau frauda fiscală, cu condiția ca cazurile să afecteze fondurile UE. Valoarea totală a cazurilor este foarte mare: conform datelor cunoscute, astfel de fraude au fost comise până la suma de 460 milioane EUR doar în 2019 și se așteaptă ca suma să crească și mai mult pe măsură ce sunt alocate fondurile de recuperare ale UE.
Este o provocare frumoasă, dar diavolul, ca de obicei în Uniunea Europeană, stă în detalii: statele membre UE nu au fost obligate să adere la EPPO și cinci dintre ele au decis într-adevăr să rămână în afara acestuia. Danemarca și Irlanda au renunțat la spațiul de libertate, securitate și justiție, în timp ce Suedia vrea să aștepte până anul viitor pentru a se alătura activității parchetului. Cu toate acestea, trebuie să menționăm că niciuna dintre aceste trei țări nu este renumită pentru corupție și nici nu sunt principalii beneficiari ai fondurilor UE. Este mai interesant să analizăm cazurile din Polonia și Ungaria: niciuna dintre aceste țări nu intenționează să adere la EPPO, dar primesc sume uriașe din partea UE.
În ceea ce privește Polonia, motivul respingerii este probabil politic: deși Partidul de dreptate și justiție (PiS) a fost criticat pe scară largă pentru metodele sale din ce în ce mai autoritare de-a lungul anilor, opoziția sa față de organismele UE este în principal ideologică. În Polonia nu s-au raportat cazuri mari de corupție.
În schimb, regimul Orbán al Ungariei a folosit măsuri dictatoriale din ce în ce mai flagrante pentru a-și elimina metodic opoziția și a demonta instituțiile independente. În ciuda fațadei luptei de la Bruxelles cu privire la problemele ideologice, adevărul este că Orbán a construit un regim fundamental corupt pe care îl menține prin utilizarea fondurilor UE pe care ar trebui să le investească în dezvoltarea țării.
În Ungaria de astăzi, corupția nu este o eroare de sistem, ci sistemul în sine.
Nu numai oligarhii preferați ai lui Orbán și aliații cei mai apropiați continuă să-și îmbrace buzunarele deja bombate cu fondurile UE, dar banii UE au devenit un fel de monedă pentru a plăti oligarhii provinciali care livrează voturile pentru Fidesz prin intimidarea și șantajarea populației locale - la schimb li se permite să utilizeze fondurile de dezvoltare ale regiunii în scopuri proprii. Nu e de mirare că Orbán nici măcar nu are în vedere aderarea la EPPO.
Desigur, explicația oficială este că serviciul de urmărire penală din Ungaria este complet suficient pentru a preveni practicile frauduloase. Cu toate acestea, dacă aveți doar o perspectivă minimă asupra Ungariei, știți bine că procurorul șef Péter Polt este un fost membru Fidesz și candidat în Parlament, care este numitul politic al lui Orbán și, prin urmare, nu are nici cea mai mică înclinație să se uite la problemele colegilor săi de partid. (Acest sistem este mult mai ingenios decât modelul Poloniei de înlocuire a judecătorilor, deoarece cazurile abandonate în faza de urmărire nu vor fi niciodată văzute de un judecător, deci nu mai contează cine este judecătorul - ceea ce arată clar cât de viclean este Fidesz.)
Cu toate acestea, indiferent cât de fericiți suntem de numirea Laurei Codruța Kövesi și de EPPO în general, ne simțim pe deplin nemulțumiți, deoarece cel mai mare hoț are voie să scape de dreptate.
Cunoscând istoria integrării europene, este ușor de înțeles de ce este atât de greu să te lupți împotriva corupției flagrante din Ungaria. UE a fost în principiu creată pe baza onestității și bunei credințe a statelor sale membre. Părinții fondatori și organismele instituționalizate ale UE cu greu s-ar fi putut aștepta ca vreo țară să devină membră cu singurul scop de a sabota organizația politic și de a o scutura financiar.
Din păcate, exact asta a făcut Viktor Orbán. Oricât de greu ar fi, este timpul să ne gândim cum să-i oprim pe politicienii ca el înainte să devină prea târziu”, se arată pe blogul europarlamentarului.
Citește și: Primul dosar de mare amploare, care ajunge pe masa Laurei Codruța Kovesi: cazul Babis bubuie în Europa .
