Premium
Şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi, este inclusă pe lista publicată miercuri de site-ul politico.eu, intitulată '28 de oameni din 28 de ţări, care configurează, agită şi răscolesc Europa', alături de alte personalităţi, câte una din fiecare ţară membră a UE, printre care comisarii europeni Valdis Dombrovskis (moneda euro şi dialog social) şi Margrethe Vestager (concurenţă), premierul ungar Viktor Orban, actualul prim-ministru al Scoţiei, Nicola Sturgeon, dar şi cântăreţul belgian Stromae.
Vezi şi: Kovesi anunță ținta prioritară a DNA: 'Fondurile europene'. Nume mari urmează să cadă
Întrebată de politico.eu care ar fi sloganul său pentru Europa, Laura Codruţa Kövesi a răspuns: 'Mai multă educaţie, mai puţină corupţie'.
Şefa DNA mărturiseşte că nu admiră în mod special niciun personaj istoric, dar precizează că admiră 'oamenii care au reuşit să facă ceva în viaţă, care sunt serioşi, responsabili şi profesionişti'.
La întrebarea 'Care sunt cele trei lucruri pe care le luaţi cu dumneavoastră oriunde mergeţi?', răspunsul lui Kövesi este 'O carte, echipament sportiv şi un telefon'.
Vezi şi: Kovesi vrea sa modifice legea. Va lovi in cei care fac contracte cu statul
'Prima femeie devenită procuror general al României, Laura Codruţa Kövesi avea numai 33 de ani când a fost numită în această funcţie, în 2006. După şapte ani, a fost marcată o altă bornă atunci când Kövesi a fost numită şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), o instituţie creată pentru a combate corupţia la nivel înalt în perioada când România se pregătea pentru aderarea la UE. De atunci, ea conduce instituţia care a anchetat cazuri de corupţie implicând politicieni români marcanţi, din toate partidele: fostul ministru Elena Udrea; primarul municipiului Bucureşti, Sorin Oprescu; fratele fostului preşedinte Traian Băsescu şi Victor Ponta, care la momentul punerii sub acuzare, în septembrie, încă era prim-ministru', notează publicaţia online.
Aceasta mai reţine faptul că, numai în primele nouă luni ale acestui an, DNA condusă de Kövesi a pus sub acuzare 14 actuali sau foşti parlamentari, patru miniştri, pe Victor Ponta, care a demisionat la începutul lui noiembrie, şi 10 primari de oraşe.
Vezi şi: Explicaţiile şefei DNA: Trei mistere din activitatea procurorilor anticorupţie
Fiică de procuror, Kövesi a făcut dreptul la începutul anilor '90, primii ani ai noii Românii democratice. Ea şi-a început activitatea într-un cadru eminamente masculin, când 'sistemul încuraja discriminarea de gen' în ceea ce priveşte numirile. 'De atunci lucrurile s-au schimbat. Discriminarea a dispărut din sistemul judiciar, iar numirile şi promovările se bazează acum pe alte criterii', explică şefa DNA pentru politico.eu.
În prezent, mulţi cetăţeni obişnuiţi o privesc pe Laura Codruţa Kövesi cu speranţa că politica şi societatea din România pot fi curăţate de corupţia profundă care a afectat ţara după căderea comunismului, adaugă publicaţia citată.
Există şi critici ai şefei DNA, care susţin că aceasta face jocuri politice. Răspunsul ei este acela că DNA îi urmăreşte pe toţi oficialii suspectaţi de fapte de corupţie, în ultimii ani fiind anchetaţi politicieni din toate partidele, indiferent că acestea se aflau la putere sau în opoziţie. În 90% din cazurile de punere sub acuzare s-au dictat condamnări, ceea ce, subliniază şefa DNA, arată că probele sunt solide şi procedura judiciară este respectată.
'Pentru ca lupta anticorupţie să aibă succes, voinţa, hotărârea şi abilităţile noastre nu sunt suficiente. Este vital ca independenţa procurorilor şi stabilitatea instituţională a DNA să rămână neschimbate', conchide Laura Codruţa Kövesi.
Vezi şi: Laura Codruţa Kovesi recunoaşte: Există corupţie şi în interiorul DNA
