Premium
Biroul procurorului public european (EPPO, Parchetul European) anchetează nouă companii bulgare care sunt suspectate de comiterea de fraude pentru a obţine fonduri europene, a anunţat vineri EPPO într-un comunicat, potrivit BTA.
Manageri, proprietari şi reprezentanţi ai companiilor care au solicitat şi au obţinut fonduri europene în cadrul programului operaţional Inovaţii şi Competitivitate fac obiectul anchetelor. Ei sunt bănuiţi de participare la o grupare infracţională organizată şi de prezentare de documente şi declaraţii false pentru a obţine fondurile respective.
La 25 martie, Directoratul general pentru combaterea criminalităţii organizate din Bulgaria a efectuat 25 de percheziţii la locuinţe, birouri, depozite şi vehicule deţinute de acest companii, în Sofia şi alte oraşe din regiunile Sofia, Pernik şi Montana.
Au fost confiscate un număr mare de documente şi suporturi de stocare electronică, precum şi echipamente de construcţii, inclusiv excavatoare, care fuseseră cumpărate din suma de 6 milioane de euro primită în cadrul programului operaţional. Zece suspecţi au fost chestionaţi, potrivit comunicatului EPPO.
Parchetul European ar fi trebuit să fie operaţional la sfârşitul lui 2020, dar şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, scrie agerpres.ro.
EPPO, la care participă 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, este o instituţie independentă însărcinată cu investigarea, urmărirea penală şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi corupţia sau frauda transfrontalieră cu TVA de peste 10 milioane de euro.
Fiecare stat participant are un procuror european în cadrul Colegiului EPPO la Luxemburg, care este prezidat de procurorul-şef european, funcţie deţinută în prezent de procurorul român Laura Codruţa Kovesi. Fiecare ţară participantă are cel puţin doi procurori europeni delegaţi, care conduc investigaţii în ţara lor.
Patru state membre ale UE - Polonia, Suedia, Ungaria şi Irlanda - au ales să nu participe la EPPO, iar Danemarca are un opt-out de la spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.
