Premium
Peste o jumătate de milion de exemplare difuzate din 1975 până în prezent. Totul despre cele 195 de state de astăzi ale Terrei.
Ajunsă la cea de-a XVI-a ediție, la 45 de ani de la prima, Enciclopedia statelor lumii s-a convertit într-un reper al vitregitei enciclopedistici românești. Un proiect care s-a bucurat de continuitatea necesară - același colectiv, aceleași obiective și aceeași viziune -, aceeași perseverență și încredere că o asemenea carte este necesară și poate răspunde nevoilor unui public variat, același, până la penultima ediție, prefațator-mentor, Mircea Malița, dispărut în 2018, potrivit Mediafax.ro.
Ediția de față, prima al cărui cuvânt-înainte este semnat de autori, reprezintă, un omagiu adus celui care, cum spun autorii, a făcut posibilă apariția ei, asumându-și responsabilitatea într-o epocă în care cenzura decidea ce se poate tipări și ce nu și i-a însoțit timp de peste patru decenii. Cu convingerea exprimată mai ales în ultimele ediții, în plin avânt al globalizării, că statelor le revine încă un important rol.
Avem astăzi, când întreaga omenire este afectată de un nevăzut inamic - virusul rapid globalizat - o demonstrație clară a viabilității acestei credințe: nu există soluții globale și fiecare stat a trebuit și, mai ales, va trebui să ia decizii proprii pentru propria salvare. Sigur, cu privirile îndreptate spre comunitățile și organizațiile suprastatale din care face parte, cu apeluri și speranțe în solidaritate.
Articolele consacrate fiecăruia dintre cele 195 de state suverane de astăzi constituie tot atâtea micromonografii cuprinzând informații din toate domeniile: geografie, istorie, credințe, limbă sau limbi, organizare statală, economie, turism, cât și sub aspectul situării în ierarhia internațională (statisticile de la sfârșitul volumului sunt o ilustrație grăitoare). Ele oferă, implicit, un răspuns la multele de ce-uri ale acestei situații: de ce, în condițiile globalizării, numărul statelor a crescut, de ce modificările de granițe, de ce schimbările, uneori bruște, pe plan politic, de ce schimbările, uneori la fel de bruște, în opțiunile oamenilor exprimate în alegeri, de ce rapide urcări sau coborâri în diverse ierarhii mondiale etc. De ce unele țări au simțit nevoia să-și schimbe numele (ca în cazul recent al Swazilandului, devenit Eswatini), altele capitala (cazul cel mai spectaculos fiind al Kazahstanului, care în 1997 a convertit un oraș provincial din inima stepelor Asiei Centrale, Akmola - cu numele schimbat în Astana - într-o foarte modernă capitală prin contribuția unor mari arhitecți de talie internațională, toate acestea la inițiativa președintelui Nursultan Nazarbaiev, retras din funcție în 2019, dar rămas la la vârful puterii, al cărui nume, Nursultan, îl va înlocui în același an pe cel de Astana). De ce a fost nevoie de aproape trei decenii ca Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să i se recunoască numele de Macedonia de Nord, dobândind șansa atât de râvnitei integrări euro-atlantice. De ce s-a prăbușit în multe țări din Uniunea Europeană tradiționala axă politică stânga-dreapta, fenomen evidențiat de recentele alegeri europarlamentare, soldat cu un Parlament European fragmentat. Cât de eficient va fi acesta în perioada de criză, neîndoielnic gravă, după actuala pandemie? Răspunsurile la acestea și la multe alte întrebări pot fi găsite citind evenimentele politice recente în contextul întregii istorii a fiecărui stat.
Nu puteau lipsi, în epoca în care se repetă obsedant că o imagine face cât o mie de cuvinte, ilustrațiile: câte două hărți alb-negru pentru fiecare stat și color ale continentelor, ilustrații color cu drapelele și capitalele tuturor statelor.
Ediția actuală - încheiată odată cu momentul inițial al declanșării epidemiei care a globalizat izolarea- va deveni astfel un alt fel de reper, de neocolit: cum era (deja putem folosi trecutul) lumea în martie 2020 și cum va fi după. De ce?
În condițiile actuale, când librăriile sunt închise, cartea poate fi procurată direct de la editură (www.meronia.ro, telefon: 0727 328 816).
Horia C. Matei, Silviu Neguţ, Ion Nicolae - "Enciclopedia statelor lumii, ed. a XVI-a. Statistici mondiale: Adrian Kanovici. 398 hărţi, ilustrații color ale tuturor capitalelor și drapelelor statelor de pe glob". Editura Meronia, 2020, 864 pag.
