Un studiu recent al precipitațiilor de-a lungul mileniilor a evidențiat o corelație între secetele severe și perioadele de instabilitate politică în China, sugerând o legătură istorică între stresul climatic și haos, relatează AFP.
Studiul, publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature, se bazează pe o analiză a inelelor anuale ale copacilor Juniperus przewalskii (ienupăr Przewalski) de pe platoul tibetan din sud-vestul Chinei.
Analiza oferă o perspectivă asupra modului în care stresul climatic a modelat societăţile şi schimbările de putere de-a lungul mileniilor.
"Având în vedere preocupările crescânde cu privire la schimbările climatice la nivel global, este esenţial să înţelegem schimbările istorice şi actuale" în ceea ce priveşte seceta şi ciclul apei, scriu cercetătorii în studiu.
Variaţiile izotopilor din inelele de creştere au fost utilizate pentru a înţelege variaţiile de precipitaţii de-a lungul timpului.
Autorii studiului, dintre care mulţi sunt cercetători la Academia Chineză de Ştiinţe, au putut să reconstituie astfel arhivele climatice din ultimii 3.476 de ani.
Studiul estimează că "dezvoltarea şi prăbuşirea mai multor dinastii chineze corespund cu momentul unor schimbări semnificative spre condiţii aride, cu trei faze distincte de scădere a precipitaţiilor pe termen lung după o lungă perioadă umedă".
În timpul primei faze de secetă (de la 110 î.Hr. la 280 d.Hr.), când clima a devenit aridă în anul 14 d.Hr., foametea şi cazurile de canibalism s-au multiplicat, ducând la răscoale generalizate care au culminat în cele din urmă cu răsturnarea efemerei dinastii Xin (anii 9 d.Hr. - 23 d.Hr.), potrivit raportului.
Acea fază a coincis, de asemenea, cu războaiele din perioada Celor Trei Regate, care, asociate cu o foamete generalizată cauzată de secetă, au dus la o scădere bruscă a populaţiei chineze (de la 60 de milioane la 30 de milioane de locuitori).
După a doua perioadă (330 d.Hr. - 770 d.Hr.), care acoperă mai ales dinastiile Sui şi Tang, cea de-a treia perioadă (950 d.Hr. - 1300 d.Hr.) corespunde dinastiei Song şi declinului acesteia.
"Condiţiile umede din primele faze ale fiecărei dinastii erau asociate cu perioade de prosperitate, în timp ce trecerea progresivă la ariditate coincidea sistematic cu declinul lor şi cu prăbuşirea lor finală", notează autorii studiului.
Anul 2024 a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice efectuate atât în China, cât şi la nivel mondial. Fenomenele meteorologice extreme care au decurs din această căldură excesivă au cauzat pierderi de 310 miliarde de dolari, potrivit grupului de asigurări Swiss Re.
Comentează