DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Legea 'anti-legionară', explicată. Ce interzice de fapt

Maresalul Ion Antonescu

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat zilele o lege iniţiată de fostul preşedinte PNL, senatorul Crin Antonescu. Aceasta prevede interzicerea cultului persoanelor vinovate de genocid, cum ar fi cazul dictatorului Nicolae Ceauşescu. Încălcarea prevederilor acestei legi ar putea fi pedepsită cu închisoare de până la 3 ani. Actul normativ a stârnit nemulţumirea unor simpatizanţi ai Mişcării Legionare, dar şi a unor istorici, care sunt îngrijoraţi că nu vor mai putea studia viaţa şi opera unor persoane care au avut simpatii şi activităţi extremiste.

Vezi şi: Lege initiata de Crin Antonescu, promulgata de Iohannis. Ce prevede aceasta

Îngrijorările istoricilor sunt demontate de Alexandru Climescu, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și doctorand în Științe Politice la Universitatea din București. Acesta explică, într-un articol publicat pe platforma contributors.ro, care sunt efectele reale ale legii aşa-zis anti-legionare.

Autorul aminteşte că în 2002 Guvernul României a interzis organizaţiile şi simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Actul normativ incrimina totodată negarea Holocaustului, definit ca “persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933-1945”.

Patru ani mai târziu, cu ocazia aprobării și modificării ordonanței de către legislativ, două comisii ale Parlamentului României au adoptat un amendament prin care se elimina din definiția Holocaustului sintagma “aliații și colaboratorii săi”. Această modificare, dacă s-ar fi regăsit în forma finală adoptată de Parlament, ar fi limitat responsabilitatea pentru Holocaust la Germania nazistă și, astfel, ar fi externalizat culpa pentru cei peste 300000 de evrei exterminați în timpul regimului Antonescu.

"În perioada iunie-iulie 2015, au fost adoptate și promulgate noi amendamente ale ordonanței care, de data aceasta, aduc un plus de specificitate locală actului normativ. Spre deosebire de versiunea anterioara, ultimele amendamentele definesc Holocaustul din România, interzic promovarea simbolurilor și ideologiilor legionare și extind interdicția cultului public asupra persoanelor vinovate de crime de război și genocid.

Procesul de modificare a Ordonanței 31/2002 a stârnit tipuri diferite de reacții critice, mai cu seamă din partea unui segment de public presupus avizat. De pildă, Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, nu este convins dacă latura criminală a Mișcării Legionare a fost „parte a doctrinei fondatoare sau a fost opera unor indivizi în anumite momente” întrucât nu a citit toată doctrina legionară și nu se poate pronunța. Însă obsesia antisemită prezentă în documentele fondatoare ale ideologiei legionare, materializată în legislația antisemită din perioada Statului Național Legionar și uciderea unui număr de 120 de evrei în timpul Pogromului de la București, alături de violențele de stradă și asasinarea adversarilor politici evidențiază că eliminarea „jidanilor” și „jidăniților” din societatea românească reprezintă o idee centrală a legionarismului și nu o manifestare secundară.

Cosmetizarea Mișcării Legionare devine evidentă în observațiile trimise Parlamentului în iunie 2015 de către Radu Ciuceanu în calitate de director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (Academia Română). Acesta menționează faptele de vitejie ale legionarilor pe front în timpul războiului, fără a lua în considerare indiciile privind participarea acestora la violențele împotriva evreilor din Iași, Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria. Totodată, Radu Ciuceanu enumeră o serie de atribute ale doctrinei legionare precum apărarea creștinismului ortodox, formarea unei elite disciplinate, revoluția spirituală pentru formarea „omului nou”, „cetățean cu calități superioare, devotament și spirit de jertfă”. Lipsa unor mențiuni despre ideologia antisemită, caracterul totalitar, politicile antisemite și crimele săvârșite de legionari proiectează în spațiul public o imagine a Mișcarii Legionare selectivă și distorsionată, învestită cu autoritatea epistemică a unei instituții care analizează științific tocmai fenomenul totalitar.

Negarea caracterului fascist al Mișcării Legionare este un alt argument formulat de Radu Ciuceanu împotriva ordonanței, acesta invocând ca dovadă o declarație publică a Acad. Dan Berindei, Președinte de Onoare al Secției de Istorie din cadrul Academiei Române. Alin Mureșan, șef al Serviciului „Analiza regimului comunist” din cadrul IICCMER, consideră de asemenea că fascismul este un regim pe care România nu l-a cunoscut în niciun moment. Marius Oprea, angajat al aceluiași institut, susține că tribunalele de la Nürnberg nu au calificat Mișcarea Legionară ca fiind fascistă. Pentru Cosmin Budeancă, ordonanța reprezintă o tentativă de legiferare a istoriei.

Însă caracterul fascist al Mișcării Legionare nu este o inovație dictată de lege. Poate nu întâmplător, cele mai multe lucrări care analizează Mișcarea ca fiind o organizație fascistă aparțin unor cercetători reputați din străinătate (Stanley Payne, Roger Griffin, Robert Paxton, Philip Morgan etc., la care se adaugă studiile semnate de Radu Ioanid, Mihai Chioveanu și Constantin Iordachi (lista nu este exhaustivă), dar și Raportul Comisiei Wiesel, asumat în 2004 de către statul român.

Recursul repetat la mitul conform căruia tribunalele de la Nürnberg ar fi stabilit caracterul ne-fascist al Mișcării Legionare sau ar fi exonerat-o reprezintă o metodă frecvent utilizată de către organizațiile neo-legionare din România, care astfel încearcă să dobândească legitimitate făcând apel la sfera autorității judecătorești. În realitate, jusridicția acestor tribunale a fost limitată la crimele săvârșite de către cetățenii germani, astfel încât cazul Mișcării Legionare nu a fost examinat la Nürnberg.

Cel mai sensibil argument formulat împotriva modificării Ordonanței 31/2002 este legat de presupusa interdicție de a studia opera sau biografia persoanelor cu angajament legionar. Conform lui Radu Predavi, activitatea IICCMER ar avea de suferit odată cu adoptarea noilor amendamente fiindcă foștii legionari cu o operă memorialistică despre perioada comunistă ar fi decredibilizați. Marius Oprea se intreabă daca are voie să îi pronunțe numele lui Petre Țuțea sau să redacteze o monografie istorică despre Garda de Fiervii. În mod curios, până la includerea simbolurilor legionare în textul ordonanței, nu a existat o dezbatere despre ce se va întâmpla cu operele lui Martin Heidegger, Knut Hamsun sau Gunter Grass, cunoscuți pentru angajamentul sau simpatiile lor fasciste.

O lectură eliberată de prejudecăți a legii lămurește în ce situații se aplică interdicția. Cele două manifestări principale incriminate de ordonanță sunt cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi crime de război, și promovarea simbolurilor, ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război este definită la art. 2 lit. c ca fiind orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale.

Simbolurile (definite la art. 2 drept embleme, drapele, insigne, uniforme, sloganuri, formule de salut, precum şi orice alte asemenea însemne), ideile, concepțiile sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sunt, conform articolului 2 lit. a, acelea care promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist.

Ordonanța de urgență nu interzice studierea fascismului, legionarismului, a xenofobiei și a crimelor de război iar aplicarea acesteia nu va avea ca rezultat eliminarea din biblioteci a unor lucrări. Dimpotrivă, textul legii permite în mod explicit utilizarea în public a materialelor rasiste sau xenofobe în interesul științei sau educației. (art. 4, alin. 3). De asemenea, ordonanța nu face referiri la persoane condamnate pentru uneltiri contra ordinii sociale, crime împotriva clasei muncitoare și a membrilor mișcării revoluționare sau la alte infracțiuni cu caracter politic, ci doar la infracțiuni consacrate în dreptul penal internațional.

În ceea ce privește critica întemeiată pe presupusa restrângere a libertății de exprimare prin această ordonanță, în anii 2005 și 2006 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conținutului actului normativ, conchizând că exercitarea unei propagande naţionalist-şovine sau exercitarea unei propagande care are drept scop promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe reprezintă, în esenţă, o manifestare abuzivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Exercitarea dreptului la informaţie, libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare nu implică intoleranţa naţională sau rasială, adică negarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane pe criterii de apartenenţă naţională ori rasială. Tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispoziţiilor constituţionale invocate, precum şi convenţiilor internaţionale la care România este parte", scrie Alexandru Climescu pe constributors.ro.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.