DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Legea care permite SRI să facă acte de cercetare penală în condiții speciale va fi analizată de CCR

Inquam Photos / Octav Ganea
ccr curtea constitutionala Inquam

Curtea Constituțională a fixat pentru 16 decembrie ședința de judecată a sesizării referitoare la legea pentru aprobarea OUG 6/2016 privind  unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Sesizările la CCR vin după ce Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din Romania (APR) au cerut Avocatului Poporului şi preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Curtea Constituțională.

"În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de 'organ special de cercetare penală', atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia", se arată într-un comunicat transmis joi de asociaţiile de magistraţi.

Conform aceleiaşi surse, proiectul adoptat nu a corectat niciunul dintre viciile semnalate, astfel că se impune ca CCR să verifice compatibilitatea proiectului cu Constituţia.

UNJR, AMR, AJADO şi APR susţin, printre altele, că adoptarea OUG 6/2016 s-a făcut fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege adaugă organelor de cercetare penală şi "lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ceea ce extinde în mod neclar sfera persoanelor care dobândesc dreptul de a face cercetare penală, normele privind verificările modului în care sunt puse în executare mandatele de interceptare sunt lacunare şi neclare.

Ce prevede legea

Deputaţii au dat, marţi, vot favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

Senatul, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, a adoptat tacit iniţiativa legislativă, în 9 mai 2016.

Proiectul de lege conţine intervenţii legislative asupra actelor normative incidente în materie, ca urmare a admiterii de către Curtea Constituţională, la data de 16 februarie 2016, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 142 alineatul (1) din Codul de procedură penală în ceea ce priveşte sintagma "ori de alte organe specializate ale statului".

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului, fără amendamente, în forma aprobată de Senat.

Potrivit proiectului, Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii. Organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia. Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.

SRI poate să facă acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, mai prevede Ordonanţa 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună, fiind semnată de fostul premier Dacian Cioloş: "Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală".

Ce spune Ministerul Justiției

La dezbaterile din Camera Deputaților, Mihai Paşca, secretar de stat la Ministerul Justiţiei, a declarat:

„Într-adevăr, ca urmare a Deciziei nr. 51/2016 a Curţii Constituţionale, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în ceea ce priveşte sintagma "alte organe specializate ale statului", având în vedere că acestea sunt neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale, Guvernul, prin intermediul Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2016, a modificat şi completat câteva acte normative, iar intervenţiile legislative operate prin acest O.U.G. au avut în vedere în principal următoarele aspecte:

- consacrarea şi în ceea ce priveşte metodele speciale de supraveghere sau cercetare a principiului nemijlocirii obţinerii probelor de către organul de urmărire penală prin procedee probatorii, ca şi a asigurării integrităţii acestora;

- s-a instituit un temei legal pentru toate unităţile de parchet, în baza căruia acestea să-şi poată asigura mijloacele tehnice necesare realizării nemijlocite a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică;

- organele de cercetare speciale efectuează în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale şi infracţiunilor de terorism punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică;

- asigurarea unei garanţii suplimentare printr-o funcţie de control al modului în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală, acesta urmând a fi realizat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către preşedintele acesteia sau de către un judecător anume desemnat de către acesta;

- reglementarea faptului că Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor obţine, prelucrează şi stochează informaţii referitoare la securitatea naţională şi asigură, la solicitarea organelor de urmărire penală, accesul nemijlocit şi distinct al acestora la sistemele tehnice pentru executarea supravegherii tehnice din CPP;

- şi totodată s-a reglementat cadrul legal al detaşării ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în structurile Ministerului Public, în vederea punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică”

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.