Un grup de șapte deputați PNL a depus la Senat un proiect de modificare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, care le-ar permite instituțiilor să ascundă mai ușor informații incomode în spatele noțiunii de „informație cu regim special”.
Inițiativa introduce o nouă categorie de informații exceptate de la accesul public și rescrie articolul 6 din lege, astfel încât orice persoană va avea dreptul la informații de interes public „cu excepția celor pentru care s-a stabilit un regim special”.
Proiectul este semnat de deputații PNL Dragoș-Fănică Ciobotaru, Adrian-Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert-Ionatan Sighiartău și Dumitru Țiplea, toți apropiați de zona de conducere a partidului, inclusiv de premierul Ilie Bolojan, potrivit unei analize PressHub.
„Informația cu regim special”, filtru la discreția șefilor de instituții
Potrivit proiectului publicat pe site-ul Senatului, „informația cu regim special” înseamnă orice informație referitoare la cercetări științifice în curs sau finalizate, rezultatele și metodologiile acestor cercetări, secrete comerciale și patente, iar aceste informații se stabilesc „la nivelul fiecărei autorități sau instituții publice, prin ordin al conducătorului”.
Același proiect modifică articolul 6 alineatul (1) astfel încât instituțiile să poată refuza cererile pentru informațiile pe care le-au trecut în această categorie, iar la alineatul (4) li se dă expres dreptul de a refuza motivat comunicarea informațiilor dacă solicitările sunt considerate formulate cu încălcarea dispozițiilor legii sau vizează informații cu regim special.
Textul, formulat vag, creează un risc evident ca orice subiect sensibil – de la contracte cu bani publici până la detalii despre modul în care partidele cheltuiesc subvențiile – să fie împins în zona „secretelor comerciale” și, implicit, în afara accesului public, avertizează jurnaliști și organizații civice.
Arhivele online, tăiate după cinci ani
Proiectul introduce și un nou alineat la articolul 5, prin care instituțiile publice sunt obligate să publice din oficiu informațiile prevăzute de lege – precum rapoarte de activitate, bugete, salarii, surse de finanțare – doar pentru o perioadă de cinci ani, după care obligația de afișare online încetează.
În forma actuală a Legii 544 nu există o limită de timp, astfel încât arhivele electronice pot fi consultate pe termen lung și permit reconstituirea istoricului cheltuirii banilor publici. Limitarea la cinci ani ar muta practic munca de documentare înapoi la hârtii greu accesibile, cereri suplimentare și, eventual, litigii.
Pentru jurnaliști și ONG-uri, o astfel de modificare lovește exact în investigațiile pe termen lung, care au nevoie de serii de bugete, contracte și rapoarte pe perioade de zece ani sau mai mult, de la subvențiile de partid până la contractele de publicitate plătite din fonduri publice către diverse media.
Mai greu la telefon, mai ușor de refuzat
Inițiativa rescrie și modul în care pot fi comunicate informațiile de interes public, stabilind că acestea pot fi oferite electronic, pe hârtie sau verbal, dar numai „la sediul autorității/instituției publice”, ceea ce înseamnă practic eliminarea răspunsurilor verbale la telefon, folosite intens de presă pentru clarificări rapide.
În expunerea de motive, inițiatorii se plâng de „abuzuri” comise de solicitanți care ar trimite cereri repetate și quasi-similare și susțin că unii ar folosi informațiile obținute „în interes propriu”, pentru lucrări sau petiții tendențioase, ori pentru a produce prejudicii patrimoniale instituțiilor, invocând chiar exemple precum invenții, cercetări și patente.
Aceiași deputați afirmă explicit că „accesul la informațiile de interes public trebuie să fie justificat de un minim interes public”, iar solicitantul ar trebui să își motiveze cererea, o filosofie care contrazice frontal spiritul actualei legi, construită pe ideea accesului liber al „oricărei persoane”, fără obligația de a-și explica motivele.
O nouă încercare de a îmblânzi Legea 544
Inițiativa liberalilor reia, într-o formă diferită, logica unor proiecte mai vechi, care au încercat să introducă în Legea 544 criterii precum „rea-credință” sau taxe descurajante pentru cererile de informații, proiecte care au fost abandonate după reacții publice puternice.
De data aceasta, instrumentul propus este mai subtil. Noțiunea de „regim special” nu pare, la prima vedere, problematică, dar modul în care este lăsată la mâna șefilor de instituții, fără garanții clare și fără un control extern real, poate transforma excepția în regulă și transparența în excepție.
Proiectul se află deocamdată în faza inițială a procesului legislativ, înregistrat la Senat și trimis pentru avize și puncte de vedere, însă dacă va fi adoptat în forma actuală ar marca cea mai serioasă restrângere a dreptului de acces la informații de interes public de la intrarea în vigoare a Legii 544, riscând să intre în conflict și cu articolul 31 din Constituție privind dreptul la informație.
Comentează