Hotnews:
Proiectele de legi referitoare la alegerile locale, partidele politice si finantarea partidelor au intrat pe circuit parlamentar la Senat, Camera Deputatilor fiind decizionala... Exista, deci, toate sansele ca anul viitor sa avem un set de reguli noi. Vor fi ele si mai bune decat cele vechi?... Partidele se infiinteaza mai usor, cheltuielile de campanie se vor deconta de la bugetul de stat. Deschizi un cont de campanie prin care derulezi toate cheltuielile. Statul este obligat sa le ramburseze de la buget in termen de 90 de zile de la data alegerilor daca toate hartoagele sunt in regula. Exista un plafon de cheltuieli, destul de generos. El variaza in functie de tipul de candidatura. In lege scrie ca un candidat sau partid poate beneficia de contributii in campania ețălctorala "din donaţii primite de candidaţi de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii bancare". Si aici incep marile probleme si durerile de cap... Politicienii romani sunt maestrii imprumutului fictiv. Ce credeti, vor aplia metoda in viitoarea campanie electorala finantata de la buget? Da, vor jupui bugetul declarand cheltuieli si imprumuturi inexistente. O groaza de politicieni vor veni sa deconteze de la buget cheltuieli justificate prin pretinse imprumuturi de la rude si prieteni. Cu doua facturi de la coltul strazii vor zice ca au tiparit 7543 de afise lipite pe tot atatia stalpi sau locuri de afisaj. Cei de la Autoritatea Electorala Permanenta nu au decat sa le identifice daca vor sa afle in ce masura intreaga operatiune s-a derulat cu adevarat. Poarta spre frauda este prea mare pentru a fi lasata asa cum e acum, adica larg deschisa.
Viitorii candidati sunt invitati practic sa-si spele banii negri intoducandu-i drept cheltuieli de campanie, care vor fi decontate de stat... Ne putem imagina cate contracte fictive de consultanta vor fi decontate. Putem intui jaful la scara nationala facut in cardasie cu mogulii TV, specializati in fraude fiscale. Nu vad AEP sa aiba capacitatea institutionala de a verifica catastifele cu facturi si documente justificative depuse de puhoiul de partide si candidati care o sa apara inevitabil dupa liberalizarea politicii romanesti. Nu uitati, partidele se vor infiinta cu trei semnaturi. In cazul asta, merita sa-ti faci partid numai ca sa decontezi in campanie cheltuieli. Tot e ceva.
România Liberă:
Pentru aprobarea unei moțiuni de cenzură sunt necesare 283 de voturi. O serie de teste parlamentare recente au demonstrat care este situația în fiecare din cele două Camere ale Parlamentului. Astfel, Camera Deputaților a respins, ieri, moțiunea simplă a PNL legată de absorbția scăzută a fondurilor europene, cu 184 voturi „împotrivă”, 96 „pentru” și 21 de abțineri. Cum ședința de ieri s-a prelungit, trebuie menționat că la ora votului lipseau 17 deputați PNL, de la care este de așteptat să participe la moțiunea de cenzură, unde miza este mai ridicată. În aceste condiții, PNL ar avea în jur de 113 voturi în Camera Deputaților. În Senat, situația este mai strânsă. Acum câteva săptămâni, când au intrat în competiție cu PSD pentru un loc la Curtea Constituțională, liberalii au obținut 73 de voturi, față de cele 87 ale PSD. Cu alte cuvinte, PNL are, în Senat și Cameră în jur de 186 de voturi (73+113), față de necesarul de 283.
RFI:
Dezbatere aprinsă în Statele Unite pe tema reintroducerii plutoanelor de execuţie în închisori pentru cei condamnaţi la moarte : congresmenii statului american Utah au propus revenirea la vechiul sistem ca o alternativă la injectarea letală a condamnaţilor care devine tot mai greu de administrat pentru că substanţele folosite în cocteilul letal lipsesc. Şi alte state se gândesc la metode alternative, după ce deţinuţi injectaţi au murit după ore de agonie. Deocamdată guvernatorul statului Utah Gary Herbert nu a promulgat legea în acest sens, adoptată de către Senatul statului zilele acestea. Textul reintroduce plutoanele de execuţie, abandonate în urmă cu peste un deceniu. Iniţiatorul legii, republicanul Paul Ray, a argumentat că plutoanele de execuţie sunt mai rapide şi mai "umane" în comparaţie cu chinul la care au fost supuşi unii deţinuţi cărora le-a fost administrată injecţia letală. « Am vrea să se rezolve problema injecţiilor letale dar dacă nu, avem un plan alternativ », a declarat acesta într-un interviu pentru Associated Press. Oponenţii au denunţat însă această practică crudă, din perioada Vestului Sălbatic. « Utah face un mare pas înapoi », a declarat Ralph Dellapiana, director al unei organizaţii care se luptă pentru anularea pedepsei cu moartea, « o relicvă din cel mai întunecat trecut ».
Premium
