Legea majoratului online a trecut de Senat! Propunerea legislativă privind majoratul online, care prevede că minorul, până la împlinirea vârstei de 16 ani, accesează servicii online şi creează conturi personale, în nume propriu, numai în baza acordului parental verificabil, a fost adoptată luni.
Au fost înregistrate 123 de voturi "pentru" şi şase abţineri, scrie Agerpres.
Restricţia nu se aplică platformelor online dedicate învăţării autorizate la nivel naţional de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau la nivel european de către autorităţile competente.
Legea majoratului online, iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi UDMR, are ca scop instituirea unor măsuri pentru protecţia minorilor împotriva conţinutului dăunător accesibil prin intermediul serviciilor online, în vederea asigurării dezvoltării fizice, mintale şi morale corespunzătoare a acestora.
Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.
Ce spune Nicoleta Pauliuc, una dintre inițiatoare
"Noi stabilim vârsta majoratului online - 16 ani. Dacă avem o vârstă a majoratului în offline, în viaţa de zi cu zi, când copilul ajuns major poate să cumpere o revistă cu un alt conţinut, când poate să intre într-un bar, când îşi ia permisul de conducere, atunci şi în viaţa online, acolo unde stăm o perioadă foarte mare de timp, avem nevoie de reglementări să stabilim foarte clar care este vârsta de la care copiii noştri înţeleg explicit conţinutul care îl primesc pe aceste reţele", a explicat preşedintele Comisiei de apărare, Nicoleta Pauliuc, una dintre inițiatoarele legii.
Ea a precizat că pentru aplicarea legii majoratului online ANCOM va institui nişte norme.
"Avem un regulament european care vorbeşte despre conţinut, ce ajunge la copiii noştri care să nu fie dăunător, anumite filtre, dar responsabilitatea, mecanismele le vor stabili cei de la ANCOM. Dăm şi un termen de şase luni de zile ca ei să facă normele şi să facă circuitul care ar trebui", a adăugat Pauliuc.
Ce se regăsește în propunerea legislativă, lansată încă din 2023
Propunerea legislativă a fost lansată încă din 2023, la un moment în care România era printre primele state europene care ridica la rangul de dezbatere publică națională problema majoratului online, a maturității digitale. Astăzi, în anul 2025, contextul european permite punerea ei în aplicare. Astfel, UE va lansa în iulie 2025 o aplicație de verificare a vârstei, care permite confirmarea vârstei fără expunerea datelor personale către platforme. În plus, subiectul „maturității digitale” este pe ordinea de zi a reuniunii din iunie 2025 a miniștrilor digitalizării din UE, iar România are oportunitatea să susțină un standard european convergent cu cel promovat prin această lege.
Noua lege propune:
– stabilirea vârstei maturității digitale la 16 ani;
– accesul la platforme și crearea de conturi personale doar cu acordul expres al părinților sau tutorilor legali;
– dreptul părinților de a suspenda sau șterge conturile copiilor și de a restricționa accesul la conținut dăunător;
– obligații clare pentru platforme (filtrare, etichetare pe categorii de vârstă, blocare acces neautorizat și interzicerea publicității profilate adresate minorilor);
– excepții pentru platformele educaționale autorizate;
– sancțiuni ferme, inclusiv amenzi proporționale cu cifra de afaceri și suspendarea activității pentru furnizorii care nu respectă legea.
Inițiativa legislativă semnată de Nicoleta Pauliuc nu vizează doar platformele foarte mari (VLOP), ci are un spectru mai larg care acoperă serviciile societății informaționale – de la rețele sociale mici și site-uri de conținut, până la aplicații bancare sau jocuri online.
România se confruntă, la fel ca întreaga Europă, cu o explozie a fenomenelor periculoase din mediul digital: provocări virale, acces la conținut pornografic și violent, consum de substanțe interzise, bullying, fraudă și dependență de ecrane.
Comentează