Președintele caută să creeze consens politic în jurul legilor securității naționale. Pe când și un consens social?
Marți, 12 aprilie, Președintele Klaus Iohannis are programate consultări privind legile securității naționale cu membrii PSD (ora 10.00), PNL (ora 11.00) și UDMR (ora 12.00). Pe 13 aprilie 2016 sunt programați reprezentanții UNPR (ora 10.00), ALDE (ora 11.00) și ai minorităților (ora 12.00).
Iohannis a declarat pe 6 aprilie că înaintea discuției cu partidele va avea o consultare și cu premierul Dacian Cioloș.
Reacția inițială a partidelor este pozitivă
În cursul zilei de luni, 11 aprilie, președintele PSD a spus că partidul are o serie de puncte de vedere, chiar dacă până acum nu a primit formele inițiale ale propunerilor legislative.
„Capacitatea investigativă a statului român trebuie să fie păstrată sau întărită, ţinând cont de realităţile nefericite, atât din apropierea noastră, cât şi din alte zone ale globului. În acelaşi timp, drepturile fundamentale ale cetăţeanului nu trebuie să fie afectate. Avem un punct de vedere conturat în ceea ce priveşte cel puţin cele trei legi care pot fi subiect de discuţie mâine (marţi – n.r.) pe care o să-l prezentăm preşedintelui şi, după întâlnire, îl vom face public”, a afirmat liderul PSD, citat de Cotidianul.
La rândul său, co-președintele PNL, Alina Gorghiu și-a declarat susținerea de principiu pentru schimbarea cadrului legislativ.
„Vorbim de legi din anii '90 care şi-au atins perioada de valabilitate şi care trebuie actualizate pentru că sunt dinaintea intrării României în diferite structuri cum ar fi UE, NATO şi ne confruntăm în 2016 cu provocări noi la nivel regional şi internaţional, cu ameninţări noi. Din acest motiv, o discuţie pe această temă este mai mult decât necesară. Vom merge la acest dialog cu bune intenţii, vom discuta despre principii pentru că nu avem un pachet de legi care să ne fi parvenit în acest moment”, a declarat Gorghiu, conform sursei citate.
Declarațiile de după consultări ale principalelor partide au fost în aceeași notă. Să fie și siguranță, sa fie și respectarea hotărârilor CCR, să fie și controlul serviciilor. Să fie bine să nu fie rău.
Societatea nu se rezumă la politicieni
Această serie de consultări urmărește, probabil, să sporească sprijinul și legitimitatea schimbării cadrului legislativ în condițiile în care există o anumită suspiciune a societății civile (și a societății în general) că serviciile secrete încearcă să își sporească excesiv puterea.
„Securitatea națională, securitatea cyber, organizarea serviciilor — aceste chestiuni sunt foarte sensibile și privesc pe toată lumea. Nu putem să spunem că este o chestiune care privește pe un partid și pe celălalt nu. Îi privește pe absolut toți și pe toți cetățenii României și atunci mi se pare normal ca această legislație, dacă este posibil, să fie adoptată practic în consens, cu participarea și cu acordul tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, cu dezbateri în societatea civilă”, declara Iohannis, citat de Agerpres.
Dealtfel, diverse versiuni ale legilor privind supravegherea electronică (poreclite „Big Brother”) au fost respinse în Parlament, sau chiar la CCR.
Problema lui Klaus Iohannis este că opoziția la schimbări nu va porni de la partide. Liderii acestora sunt, în general, dispuși să trateze cu respect instituțiile de forță ale statului, mai ales în condițiile în care aceste instituții sunt mai populare decât Parlamentul. În mod particular, cooperarea politicienilor din comisiile parlamentare este legendară.
Opoziția vine din partea societății civile și a media, care capitalizează suspiciunile românilor față de supravegherea în masă și care pun presiune asupra politicienilor.
O scurtă documentare arată că dezbaterea durează cel puțin din 2012. Și în acest timp, autoritățile vin cam cu aceleași propuneri, doar-doar le vor strecura odată până în Monitorul Oficial.
Deocamdată, această încercare seamănă cu celelalte. În timp ce legile educației au prevăzute luni de zile de dezbatere publică, înainte de formularea unui consens politic, la legile securității este invers: consensul politic este mai important decât părerea populației.
Este o abordare greșită, care nu adresează cauzele problemei. Chiar dacă președintele va putea agrega un consens al partidelor, acestea nu au forța (popularitatea) necesară pentru a crea consens social. Ori, România nu este o țară cu o populație disciplinată. De la micul hacker la colegul care fumează în spații închise românii au o tendință sistematică de a ocoli legile cu care nu sunt de acord.
Foto: stevepb, Bernard Goldbach.
Comentează