Premium
Liberalii analizează febrili soluţiile post-electorale, menite să-i aducă la Palatul Victoria. Cu o evoluţie modestă, reflectată în sondaje, conducerea PNL nu mai poate spera la o guvernare în tandem doar cu o singură formaţiune ce le-ar fi putut asigura o guvernare mai stabilă şi un act al guvernării mai solid. Oamenii Alinei Gorghiu se văd acum în postura, deloc fericită, de a se face frate cu dracul pentru a trece puntea. În plus presiunea din ce în ce mai puternică a aleşilor liberali din teritoriu, care nu mai vor să mai stea încă patru ani în Opoziţie, a reactivat şi nostalgicii fostei guvernări USL.
Vezi și: Liviu Dragnea face o DEZVĂLUIRE DURĂ despre SPP: 'Au spus că vor veni cu BÂTE'
Vezi și: LOVITURĂ URIAȘĂ pentru Antena 3: Ce sunt obligați Radu Tudor, Mihai Gâdea și alți jurnaliști să facă
Tabăra partizanilor refacerii alianţei de guvernare cu PSD în PNL s-a reactivat după ce sondajele externe şi interne au relavat faptul că partidul este departe de a-şi atinge scorul dorit: peste 30% din sufrafii la alegerile parlamentare. Descurajaţi de modul care s-a desfăşurat până acum campania, iritaţi de degringolada există la centru şi de-a dreptul infuriaţi şi îngrigoraţi de felul în care premierul Dacian Cioloş înţelege relaţia de colaboare cu PNL pe perioada de campanie, o bună parte din parlamentarii actuali şi candidaţii eligibili prognozează, descurajaţi, un scor cu cinci procente mai mic decât dorit. Demobilizarea actuală şi scăderea moralului contribuie la adîncirea acestei stări, ceea ce pentru formaţiunea condusă de Alina Gorghiu s-ar putea transforma într-un coşmar.
Nu puţine sunt vocile, mai ales printre primarii din teritoriu, sătui să stea degaba cu mâna întinsă la Bucureşti după fonduri pentru propriile proiecte, care deja consideră partida pierdută şi cer să se mai salveze ce se mai poata salva, inclusiv prin reînvierea colaborării cu PSD, în cazul în care partidul lui Liviu Dragnea nu va fi capabil să obţină 50% din mandatele viitorului legislativ. Dacă PSD ar obţine doar 40%, chiar dacă ALDE intră sau nu intră în Parlament, social-democraţii vor fi în situaţia paradoxală de a fi câştigat alegerile, de a fi scos cel mai bun scor din istoria partidului, dar de a rata guvernarea. Aşa cum o alianţă cu PSD, ar salva-o pe Alina Gorghiu d furia aleşilor locali, coabitarea cu PNL l-ar salva pe Liviu Dragnea de furia baronilor, care nu concep nici ei să rămână în Opoziţie, sună calculele partizanilor acestei soluţii. În plus, o alianţă PSD-PNL ar putea fi promovată, post-electoral, de liderii ambelor partide ca unica soluţie de asigurare a stabilităţii parlamentare necesare pentru a putea promova proiecte importante ca revizuirea Constituţiei sau regionalizarea, mai ales în perspectiva aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.
Conştientă de această stare de spirit din interiorul PNL, Alina Gorghiu a ieşit recent la rampă şi a înfierat fostul USL ca una din greşelile majore făcute de PNL. Suficient pentru ca fostul lider de partid, Crin Antonescu, să se trezească din letargie, să treacă în revistă scorurile în procente şi aleşi locali şi parlamentari obţinute sub umbrela USL şi să dea apă la moară partizanilor acestei colaborări, anunţând că ar fi dispus oricând să ia aceeaşi decizie, în ciuda lipsei de bună credinţă dovedită de foştii parteneri social-democraţi.
Vezi și: Adevăratul sondaj
Pentru conducerea liberală este însă esenţial să stopeze în faşă aceste tendinţe centrifuge ce riscă să afecteze şi mai mult mersul campaniei pentru alegerile parlamentare. ""Deocamdată, vorbim doar de nişte nostalgici, actuali parlamentari şi unii primari sătui să facă foamea în opoziţie, dar dacă n vom reuşi să ne mobilizăm cum trebuie în aceste zile, ne putem trezi cu un adevărat ou fierbinte după ziua alegerilor", ne-au declarat surse din conducerea PNL.
Poziţionarea publică a Alinei Gorghiu pe tema fostului USL mai are încă încă un scop ascuns: s-a dat semnalul aproprierii PNL de PMP, partid care pare că a depăşit cu brio zona nisipurilor mişcătoare ale pragului de cinci procente necesar pentru accederea în viitorul legislativ. Iar aceasta a fost receptat cum se cuvine de către liderul PMP, Traian Băsescu, care a anunţat sprijinul condiţionat al formaţiunii sale pentru o colaborare parlamentară şi guvernamentală cu foştii săi adversari.
De altfel, încă din vara acestui an , liberalii au luat în considerare un plan de rezervă în cazul în care partidul nu va reuşi să treacă pragul d 30% la parlamentare. Conform surselor citate, încă de atunci s-au făcut tatonări pentru un scenariu de acţiune care se bazează pe ralierea sub acelaşi steag a PNL, USR, UDMR, PMP şi a unei părţi din ALDE, condusă de Daniel Constantin. La acea vreme, liberalii susţineau că nu exclud o colaborare cu PMP, se considerau "compatibili " cu UDMR, deoarece au avut "experiențe de guvernare comune", apreciau că au un comportament comun cu USR şi anunţau că există lideri ALDE pregătiți să ceară o guvernare de dreapta.
"În primul rând, ALDE trebuie să facă pragul, în al doilea rând vor constanta imediat după noaptea alegerilor că nu pot face alianță cu PSD. Nu le vom întoarce spatele liderilor care vor dori guvernare de dreaptă", explica atunci vicepreşedintele Mihai Voicu.
Un asemenea conglomerat politic ar putea oferi conducerii liberale liniştea în partid prin asigurarea unei majorităţi parlamentare confortabile, totul girat de Dacian Cioloş şi preşedintele Klaus Iohannis. Planul are însă un handicap major: multitudinea de formaţiuni politice necesare pentru asigurarea majorităţii ar putea avea deznodământul nefericit al defunctului CDR. De altfel, istoria politică post-decembristă dovedeşte că partidele politice tradiţionale nu sunt capabile să coabiteze la guvernare de-a lungul unei întregi legislaturi, nici măcar atunci când majoritatea este asigurată de două partide, cazul fostei Alianţe DA sau a USL.
Deocamdată, niciuna din aceste variante de lucru nu întruneşte condiţiile pentru a deveni realitate. Planul unei noi coabitări PNL-PSD este exclus pe toate vocile şi palierele de către liderii social-democraţi în frunte cu Liviu Dragnea. Co-președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, exclude o alianță cu liberalii, despre care susține că s-au resemnat deja cu ideea că vor pierde alegerile. Partenerul său, Daniel Constantin, invocă existenţa unei alianţe nescrise a ALDE cu social-democraţii şi nu recunoaşte discuţiile şi tatonările avute cu diverşi liberali. Liderul PMP, Traian Băsescu, joacă tare cartea guvernării, solicitând liberalilor nici mai mult, nici mai puţin, decât scaunul de premier pentru sine, în schimbul voturilor propriilor săi parlamentari, iar USR condiţionează coabitarea cu PNL în parlament şi la guvernare, de depolitizarea totală a instituţiilor centrale, a deconcentratelor şi a celorlalte instituţii locale, o pretenţie de neacceptat pentru aleşii locali şi restul activiştilor de partid care abia aşteaptă să deconteze efortul de campanie prin accesul la funcţii de conducere în structurile de la Bucureşti şi în direcţiile administraţiei publice locale.
