Premium
Acordul încheiat marţi între cele 27 de ţări membre ale UE pentru consolidarea Agenţiei europene de sprijin pentru azil constituie "prima piatră la temelia unui pact de submersiune a Europei" în faţa migraţiei, a declarat miercuri lidera extremei drepte franceze Marine Le Pen, informează AFP.
"În spatele logoreei birocratice a UE, se află nici mai mult nici mai puţin punerea sub tutelă a naţiunilor în materie de drept de azil, o aservire ce va fi apoi extinsă la toate migraţiile", a afirmat Le Pen într-un comunicat.
Pe acest subiect fundamental pentru Rassemblement National (RN) pe care ea îl conduce, Marine Le Pen, al cărei partid a înregistrat un regres în recentele alegeri regionale, a îndemnat la "mobilizare" în faţa "submersiunii programate a Europei, decisă fără dezbatere şi pe la spatele popoarelor".
În opinia ei, nu există nimic întâmplător în calendarul acestui anunţ, care survine "în perioadă estivală şi după ce au trecut alegerile franceze", relatează Agerpres.ro.
"Prin urmare, instanţele europene au aprobat principiul 'relocării coercitive' a candidaţilor la azil şi în plus şi-au atribuit dreptul de control şi supraveghere a ţărilor membre", a adăugat Marine Le Pen.
Europarlamentarii şi reprezentanţii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene (UE) au ajuns marţi la un acord asupra întăririi Agenţiei europene de sprijin pentru azil, menit să ofere o asistenţă sporită statelor membre şi să permită o mare mare "convergenţă" între regimurile de azil ale ţărilor UE.
RN se reuneşte în congres sâmbătă şi duminică la Perpignan, la o săptămână după alegerile regionale, în condiţiile în care se fac auzite tot mai multe critici în legătură cu "banalizarea" partidului sub conducerea Marinei Le Pen.
Tatăl său, Jean-Marie Le Pen, fondatorul Frontului Naţional (FN), deveni RN în 2018, a estimat miercuri că partidul ar trebui să-şi regăsească "virilitatea", revenind la liniile "fundamentale (....) asupra imigraţiei, insecurităţii", pentru că în caz contrar "va dispărea".
Potrivit raportului anual al agenţiei publicat de asemenea marţi şi care confirmă o tendinţă a unui raport de etapă din februarie, cererile de azil au scăzut cu 32% în 2020 în raport cu 2019, din cauza restricţiilor de circulaţie legate de pandemie, ajungând la 485.000, ceea ce reprezintă cel mai scăzut nivel din 2013.
Două treimi dintre cererile de azil au fost depuse în trei ţări ale UE: Germania (122.000), Franţa (93.000) şi Spania (89.000).
De asemenea, 42% dintre solicitanţii de azil au primit o formă de protecţie socială care le-a conferit dreptul de a rămâne în UE.
Unele ţări din estul UE au înregistrat o creştere a numărului de cereri de azil, însă în Ungaria, ţară ostilă imigraţiei, acestea au scăzut cu trei sferturi.
Solicitanţii de azil vin în principal din Siria, Afganistan, Venezuela, Columbia, Irak, Pakistan, Turcia, Nigeria şi Somalia.
Reinstalările în UE ale refugiaţilor stabiliţi într-o ţară terţă au scăzut de asemenea cu mai mult de jumătate, iar restricţiile legate de pandemie au dus la scăderea numărului migranţilor returnaţi către ţările lor de origine după ce li s-a respins cererea de azil în UE.
