O constatare a eşecului, dar şi o rază de speranţă: liderii internaţionali reuniţi joi în oraşul brazilian Belem au recunoscut că omenirea nu a reuşit să limiteze încălzirea climei globale aşa cum se prevedea în Acordul de la Paris din urmă cu zece ani, dar au încercat să acorde un nou impuls acestor iniţiative în urma regreselor înregistrate de multe ţări, informează AFP.
"Am eşuat" în încercarea de a limita încălzirea climei cu 1,5°C în raport cu perioada preindustrială, care era obiectivul cel mai ambiţios al acordului din 2015, a deplâns secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în deschiderea summitului, evocând totodată "un faliment moral".
Oamenii de ştiinţă au confirmat că omenirea va depăşi pragul de încălzire de 1,5°C în jurul anului 2030, riscând o încălzire extremă şi cu consecinţe ireversibile.
"Prea multe corporaţii obţin profituri record din devastarea climei, cheltuind miliarde pe lobby, înşelând publicul şi obstrucţionând progresul. Prea mulţi lideri rămân captivi acestor interese înrădăcinate", a adăugat Antonio Guterres în discursul său.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a afirmat la scurt timp după aceea că "fereastra de oportunitate" în privinţa acţiunilor necesare "se închide rapid" şi a criticat totodată "minciunile forţelor extremiste" care favorizează "degradarea mediului".
Puţin mai devreme, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) - o agenţie din cadrul ONU - a anunţat că 2025 va ocupa cel mai probabil locul al doilea sau al treilea în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi vreodată în istoria măsurătorilor meteorologice.
"Dar, pe de altă parte, nu am fost niciodată mai bine pregătiţi ca acum pentru a contraataca", a mai spus secretarul general al ONU. Alţii laudă progresele fenomenale înregistrate în domeniul energiilor regenerabile, care lasă să se întrevadă un viitor fără petrol.
Reprezentanţi din zeci de ţări, însă doar aproximativ 30 de şefi de state şi de guverne, au răspuns invitaţiei de a fi prezenţi în Belem, un oraş fluvial din Amazonia braziliană cu câteva zile înainte de deschiderea celei de-a 30-a Conferinţe ONU pentru climă (10-21 noiembrie).
Preşedintele francez al COP21 de la Paris, Laurent Fabius, a venit la această reuniune însoţit de celebrul său ciocan verde cu care a anunţat ratificarea emblematicului acord din 2015.
"Viitor fără combustibili fosili"
Alegerea capitalei statului brazilian Para pentru a găzdui o ediţie a COP a stârnit polemici din cauza infrastructurilor limitate ale acestui oraş, care au limitat venirea delegaţiilor mici şi a ONG-urilor. Situaţia a ajuns într-un asemenea punct încât Brazilia a trebuit să găsească fonduri pentru a caza gratuit delegaţii din ţările cele mai sărace pe două nave de croazieră închiriate.
Acest oraş cu 1,4 milioane de locuitori, dintre care jumătate trăiesc în favele, nu a găzduit niciodată un astfel de eveniment internaţional, iar autorităţile federale şi cele din statul Para au investit pentru a renova sau a construi infrastructuri.
"COP30 îi aduce oraşului Belem notoritatea pe care el o merită. Este important ca privirile să fie îndreptate spre regiunea noastră, spre Amazonia", a declarat Karol Farias, o specialistă în machiaj în vârstă de 34 de ani, venită să îşi facă cumpărăturile în piaţa Ver-oPseo, unul dintre locurile emblematice ale oraşului şi care a fost renovat în întregime.
Proiecte
Aproximativ 10.000 de agenţi ai forţelor de ordine au fost mobilizaţi, cărora li se adaugă 7.500 de militari trimişi special în această zonă.
Ţara gazdă, Brazilia, nu va încerca să obţină noi decizii climatice la acest summit, ci doreşte ca la COP30 să fie fixate angajamente concrete şi o monitorizare a promisiunilor făcute în trecut, de exemplu în ceea ce priveşte dezvoltarea energiilor regenerabile.
De asemenea, Brazilia va lansa joi un fond dedicat protejării pădurilor (TFFF), la care Guvernul britanic nu va contribui în perioada imediat următoare, dar pe care Guvernul din Berlin intenţionează să îl finanţeze. Mai multe ţări vor, de asemenea, să extindă angajamentele privind scăderea emisiilor de metan, un gaz cu un efect de seră foarte pronunţat.
Prinţul William
Un număr de 70 de ţări vor participa la COP30, însă Statele Unite, al doilea poluator mondial, nu vor trimite o delegaţie, spre uşurarea celor care se temeau că administraţia Trump va fi reprezentată acolo pentru a obstrucţiona negocierile.
Din partea europeană, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul britanic Keir Starmer şi prinţul William al Regatului Unit sunt aşteptaţi în zilele de joi şi vineri.
Omenirea se află într-un "moment crucial" care necesită "curaj, cooperare şi un angajament de neclintit pentru viitorul planetei noastre", a declarat joi prinţul William în cadrul acestui summit al liderilor lumii, organizat în marja COP30.
"Ne apropiem periculos de mult de punctele critice de inflexiune ale Pământului. Să construim un viitor în care popoarele indigene şi comunităţile locale să fie recunoscute ca lideri în domeniul climei", a pledat fiul cel mare al regelui Charles al III-lea în discursul său, rostit cu puţin timp înaintea celui al prim-ministrului britanic, Keir Starmer.
Însă preşedintele Austriei a renunţat la călătorie din cauza preţurilor hotelurilor. Cei mai mulţi dintre liderii ţărilor din G20, inclusiv cei din China şi India, vor absenta de la eveniment.
Unele dintre ţările în curs de dezvoltare rămân nemulţumite după acordul obţinut cu greu anul trecut la Baku privind finanţarea climatică şi doresc să readucă subiectul în discuţie.
"Nu este o caritate, ci o necesitate", a declarat Evans Njewa, diplomatul din Malawi care prezidează grupul ţărilor mai puţin dezvoltate.
Uniunea Europeană şi micile state insulare (Aosis) vor, mai ales, să se meargă şi mai departe în direcţia reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, abordând chestiunea combustibililor fosili.
"Multe ţări nu vor reuşi să se adapteze la o încălzire care va depăşi 2°C", a declarat Ilana Seid, diplomata din arhipelagul Palau din Oceanul Pacific şi preşedinta Aosis.
Brazilia, care se doreşte un pod între Nord şi Sud, nu este lipsită nici ea de paradoxuri, după autorizaţia acordată unei exploatări petroliere în largul coastelor Amazoniei, marcând astfel o situaţie "extrem de contradictorie", a declarat Angela Kaxuyana, lidera Coordonării organizaţiilor indigene din Amazonia braziliană.
Comentează