Premium
Atacurile efectuate în Siria de Statele Unite, Franţa şi Regatul Unit sunt departe de a întruni unanimitatea în cadrul UE, iar şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves le Drian încearcă să strângă rândurile în cadrul unei reuniuni cu omologii săi, luni, la Luxemburg, relatează AFP, conform news.ro.
Cancelarul german Angela Merkel a catalogat atacurile drept ”necesare” şi ”adecvate”, însă în alte capitale europene se vorbeşte împotriva oricărei escaladări.
Toate statele membre convin că folosirea armamentului chimic - de care este acuzat regimul sirian - pe 7 aprilie contra fiefului rebel Duma, de către Damasc, este inacceptabil şi nu trebuie să rămână nepedepsit.
Declaraţia publicată sâmbătă în numele Celor 28 de şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini insistă asupra necesităţii ca cei care se fac vinovaţi de crime de război ”să dea socoteală”. Însă ea nu justifică atacurile.
”Aceasta nu este o surpriză”, a declarat o sursă europeană.
Între Cei 28 există disensiuni. La o extremitate se află Franţa şi Marea Britanie, iar la cealaltă neutrii. Între cele două extremităţi se află state membre NATO, dintre care multe au păreri împărţite despre atacuri, ca Italia, care dă asigurări că această ”acţiune punctuală (...) nu va fi începutul unei escaladări”.
”Declaraţia celor 28 este maximum care putea fi spus”, s-a insistat.
Suţinerea NATO a fost însă mai explicită.
Multe guverne europene sunt contrariate, deoarece se tem de reacţia lui Vladimir Putin, care-l susţine pe omologul său sirian Bashar al-Assad.
Cu o zi înainte de atacuri, preşedintele rus a avertizat împotriva oricărui act ”nesăbuit şi periculos în Siria” care ar putea săaibă ”consecinţe imprevizibile”, într-o convorbire cu şeful statului francez Emmanuel Macron.
”UNITĂ”
”Trebuie ca UE să rămână unită. Trebuie să se evite ca fiecare ţară să ducă o politică autonomă faţă de Moscova. Este important ca UE să existe”, pledează un oficial european sub protecţia anonimatului.
Moscova obţine un avantaj de pe urma disensiunilor europene. Reacţiile de după otrăvirea în Regatul Unit a fostului agent dublu rus Serghei Skripal -atribuită de Londra Moscovei - a demonstrat-o.
”Toată lumea a făcut aceeaşi constatare. Toată lumea a avut aceeaşi lectură a faptelor, însă nu totată lumea a răspuns în acelaşi fel”, subliniază o sursă diplomatică europeană.
În total, 19 state membre UE au expulzat diplomaţi ruşi de pe teritoriul lor, cinci şi-au rechemat ambasadorii la consultări, iar trei nu au făcut nimic. Iar Cei 28 au avut nevoie de persuasiune pentru a condamna Moscova.
La reuniunea lor lunară de la Luxemburg, miniştrii de Externe ai Celor 28 încearcă să se înţeleagă cu privire la politica de dus faţă de Moscova, în încercarea de a găsi o soluţie la Războiul din Siria.
”Nu putem continua aşa. Trebuie să sporim presiunea asupra Rusiei, pentru a o determina să-şi schimbe atitudinea. Este condiţia sine qua non în vederea soluţionării problemei conflictului sirian”, a apreciat şeful diplomaţiei germane Heiko Mass.
”Trebuie să sperăm acum că Rusia înţelege că după risposta militară (...) trebuie să ne unim eforturile pentru a promova procesul politic în Siria, care să permită o ieşire din criză. Franţa este disponbilă să ajungă la acest lucru”, a subliniat duminică omologul său francez Jean-Yves Le Drian.
Într-un interviu televizat, Emmanuel Macron a explicat duminică seara faptul că vrea să-i ”convingă” pe ruşi şi turci să vină la masa negocierilor, insistând asupra faptului că vrea ”să vorbească cu toată lumea”.
Parisul doreşte ca Moscova să accepte să se creeze din nou un mecanism comun de anchetă cu privire la armamentul chimic, între ONU şi Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care a dispărut la sfârşitul lui 2017.
Mandatul mecanismului nu a fost prelungot în urma mai multor voturi de veto ale Rusiei.
