Premium
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au dat joi undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Bosnia-Herţegovina, care vor începe doar după ce vor fi realizate anumite reforme de către această ţară balcanică, informează AFP, citat de news.ro.
"Felicitări! Locul vostru este în familia noastră europeană. Decizia de astăzi este un pas cheie în călătoria către UE. Acum munca dificilă trebuie să continue", a declarat pe X preşedintele Consiliului European, Charles Michel.
Această decizie a summitului de la Bruxelles este cea mai recentă mişcare către extinderea UE, proces care a câştigat forţă după invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022.
"Pe baza recomandării Comisiei din 12 martie 2024, Consiliul European decide deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia şi Herţegovina", se arată în declaraţia comună adoptată.
Liderii europeni invită "Comisia să pregătească cadrul de negociere în vederea adoptării acestuia de către Consiliu atunci când vor fi fost adoptate toate măsurile adecvate prevăzute în recomandarea Comisiei din 12 octombrie 2022".
Discuţiile pot începe numai după aprobarea tuturor guvernelor statelor membre în cadrul acestui cadru de negocieri
Bosnia-Herţegovina, o ţară de 3,5 milioane de locuitori, a obţinut statutul de stat candidat în 2022, după avizul favorabil al Comisiei, care a identificat 14 "priorităţi esenţiale" pentru reforme. Acestea constau în special în îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor centrale, întărirea statului de drept şi a drepturilor fundamentale, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Bosnia a deschis recent negocieri pentru un acord de cooperare cu agenţia europeană de frontieră Frontex, Parlamentul său a adoptat o lege împotriva spălării banilor cerută de Bruxelles, precum şi o lege privind prevenirea conflictelor de interese în instituţii. Dar încă nu există un acord cu privire la reforma instanţelor de judecată şi la legea electorală.
Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă şi s-a soldat cu peste 100.000 de morţi. La aproape 30 de ani de la Acordurile de la Dayton, care au pus capăt acestui conflict în 1995, ţara este împărţită în două: o entitate sârbă, Republica Srpska (RS), acuzată în mod regulat că face jocurile Moscovei în regiune şi o entitate croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca ţara să adere la NATO. Ţara se confruntă cu o criză politică din cauza ameninţărilor secesioniste din partea sârbilor bosniaci.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recomandat în martie deschiderea negocierilor de aderare, salutând "progresul impresionant" al acestei ţări. Ea a subliniat în special că este acum "pe deplin aliniată" cu politica externă şi de securitate a UE, "care este crucială în aceste vremuri tulburi din punct de vedere geopolitic".
Deschiderea negocierilor este o etapă într-un proces care durează, în general, mulţi ani.
Negocieri de aderare au fost deschise şi cu Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord.
