Premium
Preşedintele kosovar Hashim Thaci critică de câteva săptămâni Uniunea Europeană, critici neobişnuite pe care analiştii le consideră a fi legate de posibilele urmăriri penale pentru crime de război împotriva oficialilor kosovari, comentează joi France Presse, potrivit agerpres.ro.
În 2015, parlamentul din Pristina a instituit o curte specială care respectă legea kosovară, dar instalată la Haga din grija de a asigura protecţia martorilor, cu obiectivul de a judeca foşti responsabili ai Armatei de eliberare din Kosovo (UCK) pentru crimele comise în timpul războiului de independenţă împotriva forţelor Belgradului (1998-1999, 13.000 de morţi).
Or, în schimb, potrivit lui Hashim Thaci, Kosovo nu a obţinut aproape nimic: liberalizarea de către UE a vizelor pentru kosovari, aderarea la UNESCO, crearea unei armate kosovare, factor de tensiuni cu minoritatea sârbă şi Belgrad.
Bekim Collaku, un aliat politic apropiat de Hashim Thaci, se îndoieşte că liderul kosovar ar fi întors spatele europenilor: el "este, fără îndoială, cel mai pro-UE şef de stat din Balcanii de Vest, chiar dincolo de aceştia." Dar, noi "avem nevoie de o perspectivă reală şi de un tratament egal" cu ţările vecine Kosovo, "atât timp cât aceasta nu este cazul, preşedintele nu-i poate să-i aplaude pe cei care lasă Kosovo izolat", spune în continuare Bekim Collaku, fără a evoca instanţa specială.
Aceasta ar putea pronunţa primele sale inculpări în săptămânile următoare. Printre posibilii inculpaţi este avansat adeseori şi numele lui Hashim Thaci, pe timpuri liderul politic al UCK.
În martie 2016, explicând AFP că nu "are nimic de ascuns", el oferea "sprijinul deplin" pentru această instanţă în curs de formare. Acum însă el îşi exprimă îndoielile cu privire la această instanţă care se va preocupa numai de crimele comise de UCK şi nu de cele "aproximativ cele 400 de masacre comise de forţele sârbe".
O asociaţie a rudelor victimelor de război i-a cerut sprijinul pentru a amenda legea care instituie această curte specială pentru ca ea să ancheteze şi crimele sârbe. În ziua în care Thaci a atacat comunitatea internaţională au fost publicate rezultatele unui sondaj potrivit cărora kosovarii consideră această instanţă nedreaptă, iar mai mult de jumătate dintre ei se declară dispuşi să manifesteze în cazul inculpării comandanţilor UCK.
"Poate că aerul Curţii speciale se face simţit", scrie un editorialist important Veton Surroi, oponent hotărât al lui Hashim Thaci. Potrivit acestuia, declaraţia preşedintelui kosovar poate fi interpretată ca un "avertisment că el este pregătit pentru opţiunea pământului pârjolit sau cel puţin agită ameninţarea" aceasta.
Şeful statului "înţelege să destabilizeze situaţia pentru a se salva de curtea" specială, a explicat profesorul de ştiinţe politice Belul Beqaj.
Printre liderii kosovari, mulţi sunt foşti rebeli. În spatele celor care aveau să devină premier Ramush Haradinaj şi preşedinte al parlamentului Kadri Veseli, ei s-au coalizat în cursul alegerilor legislative din primăvară pentru a-şi păstra o putere care ameninţa să se destrame.
"Ei controlează mecanismele vitale ale statului", relevă politologul Ramush Tahiri. Şi partidele lor "ar putea să declanşeze nemulţumirea", avertizează expertul în securitate Lulzim Peci.
Pentru Shqipe Pantina, responsabil al principalului partid de opoziţie Vetevedosje (stânga naţionalistă), declaraţia lui Hashim Thaci "arată cât de uzat este el pentru jocul sordid pe care l-a jucat până în prezent".
Dar Ismet Salihu, profesor de drept, îi îndeamnă pe kosovari "să se pregătească pentru inculpări", căci procesul - declanşat în urma unui raport al Consiliului Europei asupra presupuselor abuzuri ale UCK - este "ireversibil". Acest raport acuză UCK de răpirea şi dispariţia a 500 de civili, în majoritate sârbi.
Expertul Peci avertizează că orice tentativă de a "miza pe destabilizare pentru a întârzia lucrările curţii se va întoarce împotriva Kosovo", care "se va regăsi într-o situaţie de izolare totală şi supus sancţiunilor".
