Rusia și-a mutat o treime din bombardierele strategice, inclusiv 12 aeronave Tu-95MS și 13 Tu-22M3, la baza aeriană Olenia din regiunea arctică Murmansk, arată imaginile din satelit. Acest lucru indică pregătirea unui nou val de atacuri asupra Ucrainei, Rusia căutând, totodată, să-și protejeze avioanele de potențiale atacuri ale Kievului.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 21 mai, ora 23.00: Rusia desfăşoară exerciţii militare privind folosirea armamentului nuclear tactic la frontiera cu Ucraina
Armata rusă anunţă că a lansat marţi exerciţii militare privind folosirea armei nucleare tactice, în apropiere de Ucraina, ordonate de la începutul lui mai către preşedintele rus Vladimir Putin, şi dă asigurări că este vorba despre un răspuns la ”ameninţări” ale Occidentului, relatează France24.
Rusia şi-a zăngănit neîncetat arsenalul nuclear de peste doi ani şi a ameninţat că-l va desfăşura dacă se simte ameninţată
”Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi folosirea armamentului nuclear nestrategic a început”, a anunţat într-un comunicat Ministerul rus al Apărării.
El precizează că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, situat în apropiere de Ucraina şi care acoperă regiuni ucrainene a căror anexare a fost revendicată de către Moscova.
Aceste exerciţii implică şi aviaţia şi rachete hipersonmice de tip Kinjal, anunţă Ministerul rus al Apărării.
”Exerciţiul în curs vizează să menţină pregătirea personalului şi materialului (...) în folosirea armamentului nuclear nestrategic care să acţioneze şi garanteze integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus, ca răspuns (...) ameninţărilor anumitor responsabili occidentali”, precizează ministerul.
Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat, la începutul lui mai, organizarea acestor exerciţii nucleare, ca răspuns, potrivit Kremlinului, unor ameninţări din Occident, şi anume posibilitatea susţinută de către preşedintele francez Emmanuel Macron a trimiterii unor trupe la sol în Ucraina.
Vladimir Putin ameninţă, după ce a invadat Ucraina, în februarie 2022, cu o posibilă recurgere la arma nucleară.
Rusia a desfăşurat în vara lui 2023 armament nuclear tactic în Belarus, cel mai apropiat aliat al său.
Belarusul a anunţat, la rândul său, în mai, un exerciţiu sincronizat cu Moscova, în vederea verificării lansatoarelor sale de armament nuclear tactic.
Doctirna nucleară rusă prevede un recurs ”strict defensiv” la arma atomică, în cazul unui atac asupra Rusiei cu armamrnt de distrugere în masă sau în cazul unei agresiuni cu armament convenţional care ”ameninţă existenţa însăşi a statului”.
UPDATE 21 mai, ora 22.00: Kuleba cere, într-o vizită a lui Baerbock la Kiev, ca aliaţii Ucrainei din Occident să doboare rachetele ruse de pe teritoriile lor, dacă nu livrează Kievului ”toate mijloacele necesare”, inclusiv sisteme antiaeriene
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a propus marţi la Kiev, într-o conferinţă de presă comună cu omoloaga sa germană Annalena Baerbock, ca aliaţii Ucrainei să doboare, de pe teritoriile lor, rachete trase de Rusia împotriva Ucrainei, dacă aceştia nu furnizează Kievului ”toate mijloacele necesare”, inclusiv sisteme antiaeriene, pentru ca ucrainenii să doboare rachetele ruseşti, relatează AFP.
Annalena Baerbock a apreciat că ezitările în furnizarea de ajutor militar Ucrainei ”ameninţă” securitatea Occidentului.
LIPSĂ DE SISTEME DE APĂRARE ANTIAERIANĂ
”Nu există niciun argument legal, de securitate sau moral care să-i împiedice pe partenerii noştri să doboare rachete ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei de pe teritoriul lor”, a subliniat Dmitro Kuleba.
Ucraina a cerut Occidentului, la începutul invaziei ruse, să o ajute să distrugă rachetele ruseşti deasupra teritoriului ucrainean, însă aliaţii săi au apreciat atunci că riscul unei escaladări a cronflictului era prea mare.
Dmitro Kuleba a respins pur şi simplu acest argument marţi, relevând că doborârea rachetelor nu pune în pericol Rusia sau militari ruşi.
Acestea sunt nişte ”fragmente de metal care transportă moartea din Rusia către Ucraina”, a subliniat şeful diplomaţiei ucrainene.
”Dacă voi nu vreţi să o faceţi, furnizaţi-ne nouă toate mijloacele necesare. Noi le vom desfăşura pe teritoriul Ucrainei şi vom intercepta aceste rachete noi înşine”, a conchis el.
Annalena Baerbock, care a efectuat o vizită-surpriză la Kiev, a insistat, la rândul său, asupra necesităţii livrării Ucrainei a unor mijloace antiaeriene suplimentare, cât mai rapid psobil.
”Fiecare ezitare şi fiecare întârziere în susţinerea Ucrainei costă viaţa unor nevinovaţi. Iar fiecare ezitare de a susţine Ucraina pune de asemenea în pericol propria noastră securitate”, a declarat ea.
Annalena Baerbock îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că ”nu cunoaşte nicio limită” şi că a declanşat o campanie de ”distrugere” a Ucrainei, citând exemplul reţelei electrice bombardate fără încetare de către Rusia.
O ”PRIORITATE ABSOLUTĂ”
”Cea mai bună apărare împotriva terorii rachetelor ruseşti este consolidarea apărării aeiene a Ucrainei. Este vorba aşadar de o priotitate absolută pentru noi în aceste zile”, a mai declarat şefa diplomaţiei germane.
Vizita sa intervine în timp ce au loc confruntări armate intense în regiunea frontalieră Harkov, unde trupe ale Moscovei se află în ofensivă de la 10 mai, şi în urma unui nou atac nocturn rus cu drone în Harkov şi în alte regiuni ucrainene.
Ministrul german, care efectua a opta vizită în Ucraina de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, şi-a exprimat îngrijorarea, la sosire, faţă de o situaţie a armatei ucrainene care s-a ”agravat dramatic”.
Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, asaltul rus în regiunea Harkov ar putea să fie ”primul val” al unei operaţiuni mult mai ample.
Şeful administraţiei ocupaţiei în regiunea ucraineană Harkov, Vitali Gancev, a anunţat marţi că armata rusă deţine în prezent controlul a ”aproximativ 40%” din localitatea Vovceansk - una dintre cele două zone frontaliere din nord-estul Ucrainei în care trecut la atac.
Militarii ruşi ”continuă să avanseze către Vovcea, râul care împarte oraşul în două (...). Partea de nord a oraşului a fost deja complet eliberată”, a declarat la postul rus de televiziune Pervî Kanal Vitali Gancev.
Potrivit unui purtător de cuvânt al forţelor ucrainene în regiune, situaţia pe teren ”rămâne dificilă şi se schimbă rapid”.
EXERCIŢII CU ARMAMENT NUCLEAR
Kremlinul i-a răspuns Annalenei Baerbock că o creştere a livrărilor Ucrainei de armament din Occident nu va schimba avantajul de care dispune în prezent Rusia pe front.
”Acest lucru nu le va permite forţelor armate ucrainene să modifice în vreun fel sau altul dinamica pe fronturi”, a declarat presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Rusia a anunţat marţi că a început - în apropierea teritoriului ucrainean - exerciţii implicând armament nuclear.
Ea a precizat că este vorba despre un răspuns la ”ameninţări” occidentale.
Forţele Aeriene ucrainene au anunţat marţi că au doborât 28 dintre 29 de drone explozive de tip Shahed lansate în cursul nopţii de luni spre marţi de Rusia, vizând oraşul Harkov, al doilea cel mai important oraş ucrainean, şi regiuni din sud şi centru.
La Harkov, aproximativ 30 de camioane, autobuze şi maşini au fost avariate, iar două case, un garaj şi un minibuz au fost incendiate în urma căderii unor fragmente de dronă, a anunţat guvernatorul regiojnal Oleg Sînegubov.
Două persoane au fost rănite în oraşul Harkov, ”în urma unui atac cu obuz vizând o întreprindere de transport”, a precizat el.
În rergiunea Harkov, peste 14.000 de persoane au fost deplasate din calea confruntărilor armate, a deplâns marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
UPDATE 21 mai, ora 20.40: Ucraina confirmă că a distrus o navă lansatoare de rachete într-un atac asupra Crimeei
Armata ucraineană a declarat marţi că a distrus ultima navă de război a Rusiei, echipată cu rachete de croazieră, staţionată în peninsula Crimeea, ocupată de Moscova, în timpul unei operaţiuni desfăşurate în weekend, relatează Reuters.
Anterior, armata ucraineană indicase că a efectuat un atac cu rază lungă de acţiune care a distrus duminică un dragor, adăugând că are nevoie de mai mult timp pentru a confirma efectele atacului.
"Potrivit informaţiilor actualizate, forţele de apărare ucrainene au lovit o navă rusă transportoare de rachete 22800 'Ciclon' la Sevastopol, în noaptea de 19 mai", a declarat marţi Statul Major ucrainean.
Marina ucraineană a afirmat ulterior într-o postare pe X că nava a fost "distrusă".
Reuters nu a putut verifica în mod independent aceste declaraţii. Din partea Rusiei nu a venit deocamdată niciun comentariu.
Ministerul rus al Apărării afirmase duminică că forţele sale au doborât nouă rachete americane ATACMS deasupra Crimeei. Guvernatorul instalat de Moscova în peninsulă, Mihail Razvojaev a declarat că nimeni nu a fost rănit în atac, dar că unele clădiri rezidenţiale au fost avariate.
Purtătorul de cuvânt al marinei ucrainene, Dmitro Pletenciuk, a declarat că 'Ciclon' a fost "ultima navă purtătoare de rachete de croazieră" a Rusiei care staţiona la baza din Sevastopol.
Ministerul rus al Apărării a specificat anterior că nava a fost construită la un şantier naval din Kerci şi a intrat în serviciu în iunie anul trecut.
'Ciclon' nu a tras niciodată vreo rachetă de croazieră în timpul serviciului activ, a declarat Pletenciuk în comentarii televizate.
În lipsa unei flote proprii, Ucraina a efectuat atacuri cu rachete şi drone navale asupra Flotei ruse din Marea Neagră în cursul războiului ce durează de 27 de luni.
Marina ucraineană afirmă că atacurile Kievului au determinat Rusia să îşi retragă cea mai mare parte a Flotei Mării Negre din peninsula Crimeea în Novorossiisk.
Pletenciuk a indicat că, din cinci nave de război din proiectul rusesc 22800, două au fost distruse, alte două relocate în Marea Caspică, iar una se află în prezent la un şantier naval.
Oficialii de la Kiev afirmă că atacurile au permis Ucrainei să preia iniţiativa în Marea Neagră şi să submineze capacitatea Moscovei de a efectua atacuri cu rachete pe teritoriul ucrainean dinspre mare.
UPDATE 21 mai, ora 19.35: Ucraina confirmă participarea la Jocurile Olimpice de la Paris
Ucraina va trimite o echipă de sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris 2024 din acest an. Anunțul a fost făcut la Kiev de ministrul Sportului, Matviy Bidnyi. Ucrainienii se vor prezenta la competiția supremă în pofida războiului actual cu Rusia.
Anunțul oficial a fost făcut pe site-ul Ministerului Tineretului și Sportului. „Aceste jocuri sunt de o importanță deosebită pentru Ucraina, deoarece este o oportunitate de a arăta lumii voința și forța noastră de spirit. Sloganul Ucrainei la Jocurile Olimpice este „Voința de a învinge", se arată în declarație. Bidnyi a mai spus că Ucraina a obținut deja o victorie de când Rusia a fost suspendată din mișcarea olimpică în urma invaziei sale în Ucraina în februarie 2022.
Vadym Gutzeit, președintele Comitetului Olimpic Ucrainean, a declarat că drumul spre Jocurile care vor avea loc între 26 iulie și 11 august reprezintă un mesaj important. „Este deja o victorie faptul că suntem capabili să participăm în condițiile invaziei. Sportivii s-au pregătit pentru Jocuri sub rachete și bombe", a declarat el.
Majoritatea sportivilor ucraineni se antrenează în afara țării înainte de Jocurile Olimpice. Sportivii ruși și bieloruși pot participa la Jocurile de la Paris doar ca neutri, fără steaguri sau imnuri naționale.
Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și diverse federații sportive vor să se asigure că sportivii care au susținut invazia rusă nu au voie să participe.
Ucraina a furnizat documente privind sportivii ruși și belaruși pentru a susține deciziile în acest sens. Aceste prevederi au deschis calea pentru participarea Ucrainei, iar anunțul de luni este o confirmare oficială.
De când a început invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, sportivii ucraineni s-au confruntat în mod repetat cu adversari ruși și belaruși în competiții în sporturi precum tenisul. În cele mai multe cazuri, sportivii ucraineni au refuzat să își salute adversarii la finalul meciului.
La începutul acestei luni, Comitetul Olimpic Ucrainean a emis recomandări pentru sportivii săi, sfătuindu-i să evite pe cât posibil întâlnirile și fotografiile cu sportivii ruși și belaruși.
UPDATE 21 mai, ora 19.05: Rusia a început exerciţii militare cu arme nucleare tactice în apropiere de #Ucraina
Armata rusă a anunţat marţi că a început în apropiere de Ucraina exerciţii militare privind utilizarea armelor nucleare tactice, exerciţii ordonate la începutul lunii mai de preşedintele Vladimir Putin, dând asigurări că este vorba despre un răspuns la "ameninţările" occidentale, relatează AFP şi Reuters.
"Prima etapă a exerciţiilor (...) privind pregătirea şi utilizarea armelor nucleare nestrategice a început", a anunţat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat, precizând că aceste manevre se desfăşoară în Districtul Militar de Sud, la graniţa cu Ucraina, şi care include şi părţi ale teritoriului ucrainean pe care Rusia le controlează în prezent.
Ministerul rus de Externe a menţionat declaraţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a prezentat posibilitatea trimiterii de trupe europene pentru a lupta împotriva Rusiei în Ucraina, şi afirmaţii ale ministrului britanic de externe David Cameron, care a spus că Ucraina are dreptul de a folosi armele furnizate de Londra pentru a lovi ţinte de pe teritoriul Rusiei.
Analiştii pe probleme de securitate afirmă că exerciţiul este conceput ca un semnal de avertizare lansat de Putin pentru a descuraja Occidentul să se implice mai mult în războiul din Ucraina, unde a furnizat arme şi informaţii Kievului, dar s-a abţinut de la a trimite trupe.
Ministerul rus al Apărării a declarat că în prima etapă a exerciţiului vor fi folosite rachete Iskander şi Kinzhal.
Exerciţiile militare au loc pentru a testa dacă unităţile şi echipamentele sunt pregătite pentru "utilizarea în luptă a armelor nucleare nestrategice pentru a răspunde şi a asigura necondiţionat integritatea teritorială şi suveranitatea statului rus ca răspuns la declaraţiile provocatoare şi ameninţările unor oficiali occidentali împotriva Federaţiei Ruse", a mai spus ministerul.
Belarus, unde Rusia a anunţat anul trecut că desfăşoară arme nucleare tactice, va participa de asemenea la exerciţii, au anunţat cele două ţări.
UPDATE 21 mai, ora 18.25: Șeful diplomației UE: Rusia nu este mulțumită că Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană
Rusia nu este mulțumită că R. Moldova va intra în Uniunea Europeană, dar nu ea decide dacă acest lucru se va întâmpla sau nu, spune șeful diplomației europene, Josep Borrell, în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul Dorin Recean și cu comisarul european Oliver Varhelyi.
Relațiile dintre R. Moldova și UE nu au mai fost niciodată atât de strânse ca în prezent. Borrell a lăudat eforturile depuse de R. Moldova în implementarea reformelor, în ciuda presiunilor exercitate de Rusia și a războiului din Ucraina, relatează deschide.md.
„La nivel intern, reformele cheie sunt întâmpinate cu rezistență de cei care au de pierdut de pe urma combaterii corupției, iar pe extern R. Moldova este expusă la consecințele invaziei ruse în Ucraina. Dar aceste lucruri nu v-au împiedicat să faceți eforturi de a vă apropia de UE. Vă încurajez să continuați pe această cale, iar UE trebuie să continuie să-și manifeste solidaritatea față de R. Moldova, pentru că faceți parte din familia europeană și pentru că Rusia încearcă să vă destabilizeze din afară, dar și folosind resursele locale pentru a vă afecta politic și economic. Desigur că Rusia nu este mulțumită că R. Moldova va intra în UE, dar asta nu decide Rusia, ci R. Moldova”, afirmă Borrell.
Astfel, potrivit acestuia, UE și-a accelerat susținerea reformelor din R. Moldova și să contribuie la securitatea energetică.
La rândul său, comisarul european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Oliver Varhelyi, a salutat angajamentul ferm al R. Moldova pe calea sa europeană, notând că progresele înregistrate de Chișinău în implementarea reformelor sunt substanțiale. În același timp, potrivit lui, autoritățile mai au de lucru în privința reformei justiției, care rămâne una de importanță majoră pentru parcursul său european.
„Ne referim mai ales la desemnarea membrilor diferitor organe, în speță procurorul general, și rugăm R. Moldova să facă ultimii pași ca justiția să fie independentă. Încurajăm R. Moldova să continuie combaterea corupției și să obțină rezultate tangibile în cazurile de corupție mare. Vreau să notez că în privința securității energetice, R. Moldova a făcută progrese remarcabile și nu mai este dependentă de gazele rusești. Rețelele de energie electrică sunt sincronizate cu cele de pe continent. S-au făcut progrese mari, iar R. Moldova a continuat să dovedească că poate să facă eforturi și să obțină rezultate” a notat Varhelyi.
Premierul Dorin Recean a trecut în agendă succesele înregistrate pe agenda asocierii UE-R. Moldova, vorbind despre intensificarea schimburilor economice, obținerea reducerii tarifelor la roaming și colaborarea cu blocul comunitar pentru a oferi ajutor Ucrainei. El și-a exprimat convingerea că R. Moldova este pregătită să înceapă negocierile de aderare la UE.
„Am vorbit despre lucruri practice, reale și tangibile, despre pregătirea mecanismului de negocieri și organizarea conferinței interguvernamentale, dar și despre oportunitățile care se deschid pentru R. Moldova. Avem obiectivul să fim pregătiți pentru organizarea conferinței la sfârșitul lunii iunie, dar și Comisia împreună cu statele membre tot au nevoie să se pregătească. Astfel, nu există o dată concretă de demarare a negocierilor, dar există un obiectiv”, adaugă Dorin Recean.
UPDATE 21 mai, ora 12.57: Kremlinul transmite că Zelenski cere o implicare mai mare a Occidentului deoarece armata sa este în dificultate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere Occidentului să se implice mai mult în conflictul din Ucraina din cauza situației extrem de nefavorabile a trupelor ucrainene în prima linie a frontului, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. În același timp, Kievul realizează că nici măcar aprovizionarea în creștere cu arme nu va putea schimba dinamica pe câmpul de luptă, a spus Peskov.
UPDATE 21 mai, ora 11.55: Zelenski propune ca România să intercepteze rachetele ruseşti deasupra teritoriului ucrainean
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere partenerilor occidentali să se implice mai direct în război, ajutând la interceptarea rachetelor ruseşti deasupra teritoriului Ucrainei şi permiţând Kievului să folosească arme occidentale împotriva echipamentelor militare inamice desfăşurate în apropierea graniţei. Într-un interviu pentru Reuters, liderul de la Kiev, deşi spune că înţelege teama de escaladare cu Rusia, se plânge că aliaţilor occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina.
UPDATE 21 mai, ora 9.52: Atac cu dronă ucraineană în regiunea Belgorod, soldat cu cel puțin o persoană ucisă, anunță guvernatorul regional
O persoană a fost ucisă și alte trei rănite într-un atac cu dronă ucraineană asupra satului Oktiabrski din regiunea rusă Belgorod a declarat marți guvernatorul Viacheslav Gladkov printr-o postare pe platforma de mesagerie Telegram.
UPDATE 21 mai, ora 8.57: Cum poate fi forțată Rusia să plătească pagubele din Ucraina și ce se poate face când Putin va refuza
La 16 aprilie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție prin care se solicită ca "activele înghețate ale statului rus să fie transferate către un nou fond pentru reconstrucția Ucrainei". Cei 134 de delegați ai organismului au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluții, scrie theins.ru.
UPDATE 21 mai, ora 04:47: Ministru de externe din zona baltică: Ucraina ar trebui să poată lovi Rusia cu armele livrate de Occident
Ucraina ar trebui să poată folosi armele livrate de ţările occidentale pentru a lovi Rusia, a declarat luni ministrul de externe lituanian Gabrielius Landsbergis, într-un interviu acordat canalului francez LCI, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite ucrainenilor (...) pentru că acest lucru ar putea fi văzut ca o escaladare", a declarat el, exprimându-şi regretul că "starea de spirit" a occidentalilor era "dominată de frica de Rusia".
UPDATE 21 mai, ora 03:00: Vladimir Putin face curățenie totală în armata rusă: l-a demis pe adjunctul ministrului apărării și a numit în locul său un economist
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a demis luni pe ministrul adjunct al apărării Iuri Sadovenko, înlocuindu-l cu Oleg Saveliev, ex-ministru adjunct al economiei, care până acum a lucrat ca auditor la Curtea de Conturi a Rusiei, conform unui decret publicat, într-un nou semn al intenţiei sale de a îmbunătăţi eficienţa economiei de război a Rusiei, relatează Reuters şi EFE, conform Agerpres.
Destituirea generalului Sadovenko, numit ministru adjunct în ianuarie 2013, intervine la o săptămână după plecarea din minister a şefului acestuia, Serghei Şoigu, care este acum secretar al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Comentează