Forțele ucrainene au atacat în două rânduri trupele ruse de pe frontul din Harkov și au ucis 64 de soldați inamici, a anunțat miercuri dimineață Statul Major de la Kiev.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 23 mai, ora 23.00: Un rus, Vladimir Malina, acuzat de incendierea unei infrastructuri feroviare, condamnat la 25 de ani de închisoare
Un tribunal militar rus l-a condamnat joi la 25 de ani de închisoare un barman, Vladimir Malina, în vârstă de 36 de ani, acuzat de incendierea unei infrastructuri feroviare şi intrarea într-o grupare pro-Kiev, o pedeapsă extrem de grea în contextul unei represiuni neînfrânate, relatează AFP.
Parchetul Moscovei anunţă într-un comunicat că Vladimir Malina a fost găsit vinovat de zece capete de inculpare dintre cele mai grave din Codul Penal, inclusiv ”terorism”, ”înaltă trădare” şi ”sabotaj”.
Potrivit parchetului, acuzatul a incendiat în aprilie 2023 un dulap electric feroviar, iar apoi a încercat să incendieze altele şi un post de poliţie, după care a fost arestat în iunie 2023.
Parchetul dă asigurări că barmanul a intrat în 2023 în ”Legiunea Libertăţii Rusiei”, o unitate care se prezintă ca alcătuită din combatanţi ruşi anti-Kremlin, clasă drept organizaţie ”teroristă” în Rusia.
El avea un ”supervizor” care-i dădea instrucţiuni, potrivit parchetului, care nu face alte precizări.
Acuzatul a declarat, după arestare, că a acţionat din proprie iniţiativă, potrivit canalului Telegram Baza, apropiat forţelor de ordine.
Potrivit site-ului Mediazona, specializat în urmărirea represiunilor şi declarat ”agent străin” în Rusia, Vladimir Malina a fost acuzat mai întâi de ”sabotaj”, iar apoi, în timpul detenţiei, de ”terorism” şi ”înaltă trădare”.
Serviciiul rus de Securitate (FSB) arestează cu regularitate persoane pe care le acuză de atacarea sau încercarea de a ataca centre administrative, infrastructuri sau birouri de recrutare militară.
Pedepse grele cu închisoarea, depăşind adesea zece de ani de recluziune criminală, au fost pronunţate, însă ele depăşesc rar 20 de ani de închisoare.
Luni, un tribunal militar rus l-a condamnat la 25 de ani de închsoare pe un bărbat, Ilia Baburin, acuzat de faptul că a fost recrutat de către Unitatea Militară ucraineană Azov - desemnată ”teroristă” în Rusia -, în vederea incendierii unui birou de recrutare militară.
Ilia Baburin a negat că a acţionat în contul Azov, a declarat că nu a ars nimic, că a fost suspus la presiuni în detenţie să colaboreze cu autorităţile şi a denunţat acuzaţii ”delirante”.
UPDATE 23 mai, ora 22.35: SUA pregătesc un nou pachet de ajutor de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina
SUA vor anunța pe 24 mai un pachet de ajutor militar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, conform AP. Pachetul va include rachete pentru sistemele HIMARS, precum și proiectile de artilerie de 155 mm și 105 mm.
Vineri, 24 mai, este de așteptat ca Statele Unite să anunțe un nou pachet de ajutor militar de 275 de milioane de dolari pentru Ucraina, potrivit Associated Press, care citează doi oficiali americani anonimi familiarizați cu acest subiect.
Potrivit surselor, noul pachet de ajutor va include rachete pentru sistemele HIMARS și proiectile de artilerie de 155 mm și 105 mm.
Nu au fost furnizate detalii suplimentare.
Acesta ar fi cel de-al patrulea pachet de ajutor de când Congresul SUA a depășit o întârziere prelungită în aprobarea de fonduri suplimentare pentru Ucraina.
În plus, la 12 aprilie, Statele Unite au propus să adune un nou pachet de ajutor pentru Ucraina în valoare de până la 50 de miliarde de dolari, susținut de veniturile viitoare din activele rusești înghețate și garantat de G7.
Această propunere beneficiază de sprijinul Canadei, Germaniei, Franței și Regatului Unit.
UPDATE 23 mai, ora 21.40: Un alt oficial al Ministerului Apărării, arestat sub suspiciunea de fraudă
Un responsabil pentru "comenzile publice" în cadrul Ministerului rus al Apărării a fost arestat şi plasat în arest preventiv pentru "abuz de putere", au anunţat joi seara autorităţile de la Moscova, în contextul unui val de arestări de generali ruşi în urma înlocuirii lui Serghei Şoigu la conducerea Ministerului Apărării, relatează AFP.
"Şeful unui serviciu din cadrul Departamentul de comenzi publice al Ministerului rus al Apărării, Vladimir Verteleţki, a fost inculpat pentru abuz de putere", a indicat într-un comunicat Comitetul de anchetă rus, organismul responsabil cu principalele anchete penale din Rusia, declarând că acesta a provocat daune de peste 70 de milioane de ruble (710. 000 de euro la cursul actual).
Anterior, canale Telegram ruseşti - focalizate pe războiul din Ucraina - au anunţat arestarea lui Vladimir Verteleţki, un oficial din Ministerul rus al Apărării responsabil cu achiziţiile de apărare ale statului, după cum a relatat Reuters.
Conform canalului Telegram "Dva maiora", Verteleţki este suspectat de luare de mită "în proporţii deosebit de mari": se pare că ar fi primit un autoturism şi o casă de la un un om de afaceri a cărui firmă era abonată la contracte din partea Ministerului Apărării pentru achiziţii în domeniul apărării. Verteleţki ar fi înregistrat bunurile primite pe numele rudelor sale.
Mai devreme, joi, general-locotenentul Vadim Şamarin, adjunctul şefului Statului Major General al armatei ruse, a fost reţinut, sub suspiciunea de luare de mită, el fiind al patrulea responsabil de rang înalt din domeniul apărării arestat în această lună, într-o ilustrare a puterii în creştere a tehnocraţilor în cadrul maşinăriei de război a Kremlinului.
Şamarin a fost plasat în arest preventiv de un tribunal militar, sub acuzaţia de "acceptare de mită în proporţii deosebit de mari", el riscând până la 15 ani de închisoare, a relatat joi presa rusă.
După peste de doi ani de la declanşarea de către Kremlin a invaziei costisitoare şi devastatoare în Ucraina, ceea ce pare a fi o epurare coincide cu schimbarea ministrului apărării de cursă lungă al lui Vladimir Putin, Serghei Şoigu, care a fost înlocuit din funcţie la 12 mai cu un economist fără experienţă militară, Andrei Belousov, comentează AFP.
Mesajul este clar: în timp ce războiul şi confruntarea cu Occidentul promit să fie de lungă durată, corupţia generalizată din sectorul rus al apărării trebuie să facă loc "optimizării" cheltuielilor şi inovării tehnologice, notează agenţia franceză de presă.
UPDATE 23 mai, ora 20.10: Kremlinul avertizează împotriva utilizării armelor occidentale asupra teritoriului său
Kremlinul a denunţat joi apelurile unor aleşi americani de a autoriza Ucraina să folosească arme furnizate de Washington pentru a lovi teritoriul rus, văzând în aceasta o "escaladare", relatează AFP.
Kievul cere să poată lovi cu arme occidentale bazele din spatele frontului şi poziţii ale Kremlinului situate pe teritoriul rus, lucru pe care europenii şi americanii îl interzic de teama de a provoca o agravare a conflictului.
"La Washington şi în multe capitale europene, unii încearcă cu zel să provoace, să crească fără încetare nivelul de escaladare. În această privinţă, poziţia lor poate fi calificată drept iresponsabilă", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, chestionat pe această temă de televiziunea rusă.
"Printre senatorii americani, printre membrii Congresului există multe capete înfierbântate care consideră că este de datoria lor să toarne gaz pe foc", a spus Peskov.
Purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, a reacţionat cu sarcasm, cerând Ucrainei să lovească ambasada SUA din Moscova cu arme americane.
Cei doi responsabili ruşi au reacţionat la afirmaţiile unor aleşi americani favorabili ca Ucraina să poată lovi ţinte de pe teritoriul rus cu arme americane.
"Cred că trebuie să permitem Ucrainei să ducă războiul aşa cum ea consideră necesar", a afirmat miercuri, în faţa jurnaliştilor, preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson.
"Ei trebuie să poată să riposteze. Şi nu cred că este o bună politică pentru noi să încercăm să le gestionăm eforturile la scară micro", a adăugat el.
Colegul său, republicanul Michael McCaul a denunţat o restricţie impusă de administraţia preşedintelui Joe Biden, "periculoasă", în opinia sa, pentru Ucraina, pentru că o condamnă să lupte "cu mâinile legate la spate".
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a manifestat indignarea faţă de intransigenţa europenilor şi americanilor, în timp ce ţara sa suferă de peste doi ani de lovituri lansate de pe teritoriul rus.
Ruşii "ne pot lovi de pe teritoriul lor, acesta este cel mai mare avantaj pe care îl are Rusia, iar noi nu putem face nimic sistemele lor (de armament) situate pe teritoriul rus cu armele occidentale. Nu avem dreptul să facem asta", a denunţat el săptămâna trecută într-un interviu acordat AFP.
UPDATE 23 mai, ora 17.55: Polonia examinează cererea Kievului ca partenerii săi să-l ajute să doboare rachete ruseşti (media)
Autorităţile ucrainene au cerut oficial aliaţilor lor din NATO să le ajute, din afara teritoriului ucrainean, să doboare rachetele lansate de Rusia, o cerere care a început deja să fie discutată de guvernul de la Varşovia, au declarat reprezentanţi ucraineni şi polonezi pentru agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citată de EFE.
"Problema este analizată din punct de vedere juridic şi tehnic, dar nu a fost luată încă nicio decizie", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Pawel Wronski, care a precizat că cererea a fost primită direct de la Kiev.
În acelaşi timp, reprezentanta Ucrainei la NATO, Natalia Galibarenko, a confirmat, într-un interviu publicat joi de Ukrinform, că Kievul a adresat o cerere similară către Alianţa Nord-Atlantică.
Statele membre nu au luat până acum niciun fel de decizie în această privinţă, iar unele dintre ele se tem că un astfel de pas ar fi perceput de Rusia ca o implicare directă în război şi ar avea consecinţe pentru întreaga Alianţă, a subliniat Galibarenko.
Ucraina, potrivit ei, a propus de asemenea desfăşurarea unor sisteme Patriot ale aliaţilor în extremitatea vestică a ţării, astfel încât acestea să poată proteja simultan teritoriul ucrainean şi teritoriul unor ţări precum Polonia.
În aluzie la unele remarci recente ale ministrului ucrainean de externe Dmitro Kuleba, reprezentanta Kievului la NATO a adăugat că alternativa pentru a ajuta Ucraina să intercepteze rachetele ruseşti este de a-i trimite cantitatea de apărare antiaeriană de care are nevoie.
Ideea ca aliaţii Ucrainei să o ajute să intercepteze rachetele şi dronele ruseşti din afara teritoriului său a fost lansată pentru prima dată de preşedintele Volodimir Zelenski, după ce SUA, Marea Britanie, Franţa şi alţi aliaţi ai Israelului au ajutat Tel Aviv-ul să doboare o parte din cele 300 de proiectile lansate de Iran asupra teritoriului statului israelian la mijlocul lunii aprilie, aminteşte EFE.
UPDATE 23 mai, ora 17.25: Putin aprobă confiscarea activelor americane pentru a compensa daunele provocate de sancţiuni
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret privind mecanismele speciale de compensare a pagubelor provocate Rusiei de sancţiunile SUA, care prevede confiscarea activelor americane, relatează EFE.
Potrivit Reuters, Rusia va identifica proprietăţile americane, inclusiv titlurile de valoare, care ar putea fi folosite ca despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a unei eventuale confiscări a activelor ruseşti îngheţate în SUA.
Măsura vizează acţiunile, participarea la capitalul unor persoane juridice în Rusia şi drepturile de proprietate, potrivit documentului, publicat joi pe portalul de informaţii juridice al guvernului rus.
Decretul, care intră în vigoare din momentul publicării sale, reprezintă un răspuns la eforturile Occidentului de a transfera Ucrainei veniturile generate de activele ruseşti îngheţate de la începutul războiului în Ucraina.
Negociatorii G7 (Grupul celor mai puternice şapte economii din lume - SUA, Canada, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia şi Japonia) discută de săptămâni întregi despre cum să exploateze cel mai bine activele financiare ruseşti în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, precum principalele valute şi obligaţiuni guvernamentale, care au fost îngheţate la scurt timp după ce Moscova a invadat Ucraina în februarie 2022.
Decretul de joi prevedea că o entitate rusă poate solicita unei instanţe ruse să stabilească dacă proprietatea sa a fost confiscată în mod nejustificat şi să ceară despăgubiri.
Instanţa va ordona apoi ca despăgubirea să fie transferată sub formă de active americane sau de proprietăţi în Rusia de pe o listă care va fi întocmită de comisia guvernamentală rusă pentru vânzarea de active străine.
Decretul enumeră titlurile de valoare, participaţiile la companii ruseşti, bunurile imobiliare, bunurile mobile şi drepturile de proprietate printre activele deţinute de SUA care ar putea fi confiscate.
Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a recunoscut luna trecută că Rusia deţine o cantitate nesemnificativă de proprietăţi de stat americane şi că orice răspuns al Rusiei va fi asimetric, concentrându-se pe activele persoanelor private, notează Reuters.
Activele multor investitori străini, printre care se numără atât persoane fizice, cât şi importante fonduri de investiţii americane, sunt deţinute în conturi speciale de "tip C" pe care Rusia le-a introdus la scurt timp după ce şi-a trimis armata în Ucraina şi a fost afectată de o serie de sancţiuni occidentale în februarie 2022.
Banii din aceste conturi nu pot fi transferaţi în afara Rusiei fără permisiunea autorităţilor de la Moscova.
Washingtonul a adoptat o lege care permite administraţiei preşedintelui Joe Biden să confişte activele ruseşti deţinute în băncile din SUA şi să le transfere Ucrainei, lucru pe care Rusia l-a catalogat drept ilegal.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat joi că Moscova dispune de "un amplu arsenal de măsuri politice şi economice" pentru a răspunde unor decizii de acest tip.
"Nu vă îndoiţi nicio clipă că veţi simţi pe deplin eficienţa răspunsului nostru", a afirmat Zaharova, ameninţând că Rusia "va lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja interesele naţionale, inclusiv prin acţiuni juridice", notează EFE.
UPDATE 23 mai, ora 16.45: Armata rusă revendică cucerirea localităţii Andriivka, lângă Bahmut
Rusia revendică joi cucerirea localităţii Andriivka, situată la aproximativ zece kilometri sud de Bahmut, în regiunea ucraineană Doneţk (est), unde armata rusă desfăşoară un asalt de luni de zile, relatează AFP.
”Unităţile din Grupul de Sud (...) au eliberat localitatea Andriivka”, anunţă Ministerul rus al Apărării, care a anunţat miercuri cucerirea unui sat vecin, Klişchiivka.
Aproape 11.000 de persoane au fost nevoite să-şi abandoneze casa în regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, de la începutul unei ofensive terestre lansate la 10 mai în această regiune de frontieră, a anunţat joi huvernatorul acesteia.
”În toatal, 10.980 de persoane au fost evacuate”, a anunţat pe Telegram Oleg Sînegubov.
Mii de persoane şi-au abandonat locuinţele, iar armata rusă a cucerit rapid mai multe sate frontaliere de la începutul ofensivei-surpriză către Lîpţi şi Vovceansk, obligând Kievul să trimită întîriri.
”Luptele continuă” în zona Vovceansk, un oraş care avea aproximativ 18.000 de locuitori înainte de război, situat la doar cinci kilometri de frontieră, anunţă Statul Major ucrainean.
”Apărătorii noştri opun o ripostă bună”, se arată în comunicat.
UPDATE 23 mai, ora14.15: Şeful spionajului militar ucrainean participă cu regularitate la operaţiuni
Andri Iusov, purtător de cuvânt al Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev, a declarat că şeful instituţiei, Kirilo Budanov, participă în mod regulat la operațiunile desfăşurate de spionajul militar ucrainean. "GUR are noroc cu un astfel de comandant. Acesta participă în mod direct la evenimente, la operațiuni și la măsuri. Este o componentă importantă pentru ridicarea moralului și a stării psihologice și a motivației luptătorilor" - a remarcat Iusov. Amintim că serviciul de spionaj militar ucrainean a desfăşurat numeroase operaţiuni împotriva armatei ruse, atât în Ucraina, cât şi pe teritoriul Rusiei, reuşind să lovească obiective militare importante ale invadatorilor.
UPDATE 23 mai, ora 12.25: Rusia promovează sistemul 'compatrioților' pentru alte agresiuni și operațiuni hibride (ISW)
Potrivit experților de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Rusia promovează sistemul „compatrioților din străinătate” pentru a-și justifica agresiunea ulterioară și operațiunile hibride.
UPDATE 23 mai, ora 12.25: Serviciile ucrainene de informaţii îl compară pe Putin cu Dracula: 'Îi place să stea în buncăre, precum contelui Dracula'
Serviciile ucrainene de informaţii știu unde se află buncărele lui Vladimir Putin - potrivit lui Andri Iusov, reprezentant al Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării de la Kiev, informează RBC, potrivit Rador Radio România. Putin e comparat de oficialul ucrainean cu Dracula. Dar, pe de altă parte, Kremlinul susține că Putin nu stă în buncăre și nu are dubluri.
UPDATE 23 mai, ora 10.17: Regiunea Doneţk - Rușii au înaintat lângă Ceasiv Iar
Analiștii portalului DeepState raportează o înaintare a rușilor în regiunea est-ucraineană Donețk. "Inamicul a înaintat lângă Ceasiv Iar, în Klişciivka și Krasnohorivka" - scrie DeepState într-un mesaj publicat joi dimineaţă. Între timp, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) scriu, de asemenea, că rușii urmăresc să captureze orașul Ceasiv Iar din regiunea Donețk și oraşul Vovceansk din regiunea Harkiv.
UPDATE 23 mai, ora 8.47: Reuniune G7 în Italia - Se așteaptă o decizie care ar putea schimba cursul războiului din Ucraina
Șefii finanțelor din G7, reuniți în Italia săptămâna aceasta, încearcă să găsească o cale comună în ceea ce privește retragerea câștigurilor anticipate din activele rusești înghețate pentru a stimula finanțarea efortului de război al Ucrainei și pentru a respinge puterea Chinei în sectoare cheie, notează Mediafax.
UPDATE 23 mai, ora 8.12: 'Care este problema?': Zelenski sfidează și critică Occidentul pentru ezitările în fața riscului de confruntare directă cu Rusia
În timp ce armata sa se străduiește să respingă avansurile feroce ale Rusiei pe tot frontul, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a îndemnat Statele Unite și Europa să facă mai mult pentru a-și apăra națiunea, respingând temerile legate de o escaladare nucleară și propunând ca avioanele NATO să doboare rachetele rusești în spațiul aerian ucrainean, scrie New York Times.
UPDATE 23 mai, ora 8.04: Forțele ucrainene au doborât un avion rusesc Su-25
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunţat miercuri seară că Forțele de Apărare au doborât un avion rusesc de atac Su-25 în direcția Pokrovsk, regiunea Doneţk. "În direcția Pokrovsk, numărul de atacuri a crescut la 25. Inamicul încearcă să pătrundă în formațiunile noastre de luptă cu grupuri și echipamente de asalt. Situația rămâne tensionată - nouă confruntări sunt încă în desfășurare. Soldații ucraineni au distrus un avion de atac rusesc Su-25" - se arată în raportul de miercuri seară al statului Major.
UPDATE 23 mai, ora 05.48: Ministrul maghiar de Externe crede că apariția trupelor occidentale în Ucraina va duce la război mondial
Trimiterea trupelor occidentale în Ucraina, despre care discută unii politicieni europeni, va duce la un nou război mondial, a declarat miercuri ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, în cadrul unei conferințe de presă, conform TASS, scrie Rador Radio România.
„Unii politicieni europeni vor să trimită soldați în Ucraina, în timp ce alți politicieni europeni își imaginează scenarii cu privire la utilizarea armelor nucleare. În orice caz, asta va însemna un război mondial, iar cei care se află în imediata apropiere a conflictului armat vor trebui să plătească pentru asta", a avertizat Szijjártó.
UPDATE 23 mai, ora 02.30: Ucraina a 'copiat' schema Wagner: deținuții care au acceptat să lupte pe front au început să fie eliberați
Un tribunal ucrainean a dispus miercuri eliberarea primilor deţinuţi care s-au oferit voluntari să lupte în cadrul armatei, în virtutea unei noi legi privind mobilizarea unor militari suplimentari în lupta împotriva invaziei ruse, relatează AFP, conform News.ro.
Potrivit autorităţilor ucrainene, peste 3.000 de deţinuţi şi-au exprimat dorinţa de a intra în armată în schimbul eliberării. Un tribunal din oraşul Hmelniţki (vest) a anunţat că a aprobat marţi eliberarea a doi dintre ei, un bărbat născut în 2000, iar celălalt în 1981, amândoi condamnaţi cu privire la furt, pentru a intra în Garda Naţională ucraineană.
Comentează