Volodimir Zelenski a cerut aliaţilor occidentali ai Ucrainei să ajute la întărirea apărării anti-aeriene pentru a menţine oraşele ţării în siguranţă. Este „încă un exemplu al nebuniei ruşilor. Nu este un alt mod de a-l descrie (...). Când le-am spus liderilor mondiali că Ucraina are nevoie de apărare anti-aeriană suficientă, când spunem că avem nevoie cu adevărat de măsuri decisive pentru a putea să ne apărăm poporul, aşa încât teroriştii ruşi să nu se poată apropia măcar de graniţă, vorbim despre a nu permite ca atacuri precum acesta să aibă loc”.
STIRIPESURSE.RO vă prezintă mai jos, în format „live text”, principalele știri legate de războiul din Ucraina
UPDATE 27 mai, ora 22.23: Germania îl contrează ferm pe Volodimir Zelenski: 'Aceasta ar însemna o implicare directă în acest conflict!'
Guvernul german se opune în continuare ideii creării unui scut antiaerian defensiv pe teritoriul statelor NATO pentru a proteja partea de vest a Ucrainei împotriva atacurilor aeriene ruseşti, a transmis luni un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin, citat de agenţia DPA, informează Agerpres.
UPDATE 27 mai, ora 21.15: Folosirea armamentului occidental pe teritoriul Rusiei, mărul discordiei în NATO - Un stat european cere demisia lui Stoltenberg
Roma se opune folosirii armamentului furnizat Ucrainei împotriva unor ţinte situate pe teritoriul rus, reiterează şefa Guvernului italian Giorgia Meloni, comentând declaraţii ale secretarului general al NATO Jens Stoltenberg în favoarea acestei opţiuni, relatează AFP, potrivit news.ro.
UPDATE 27 mai, ora 19.55: Imagini explozive la propriu: specialiștii în drone ai armatei ucrainene fac zob cel mai modern tanc rusesc - VIDEO
Noi imagini ale armatei ucrainene par să arate momentul în care echipajele de drone ucrainene au țintit și distrus un tanc rusesc T-90, considerat mândria armatei ruse, în timp ce luptele continuă în estul țării, informează newsweek.com.
UPDATE 27 mai, ora 18.08: Problemele se agravează pentru Ucraina - Rusia a cucerit încă două localități în Harkov și Donețk
Rusia a revendicat luni "eliberarea" altor două localităţi în regiunile Doneţk şi Harkov, în estul Ucrainei, continuând să avanseze în aceste două sectoare ale frontului unde forţele ruse sunt în ofensivă în faţa unei armate ucrainene în dificultate, informează AFP, scrie Agerpres.
UPDATE 27 mai, ora 17.50: Mai multe țări NATO plănuiesc implicarea directă în războiul din Ucraina (Bild)
NATO discută posibilitatea de a lua sub protecție spațiul aerian din vestul Ucrainei. Inițiatorul „sistemului extins de apărare aeriană” este Polonia, dar o decizie finală încă nu a fost adoptată, informează Bild. De asemenea, în NATO se discută despre conceptul de ”logistică avansată”, ceea ce ar presupune că țările NATO vor duce armamentul direct pe linia frontului.
UPDATE 27 mai, ora 16.54: Urmează o lovitură de stat în Rusia? Fost atașat militar britanic la Moscova: Odată ce FSB-ul îşi înfige dinţii în tine, nimeni nu ştie cât de departe va merge
Un tribunal militar rus a refuzat luni să îl elibereze pe Ivan Popov, fostul comandant al Armatei a 58-a din Rusia, arestat sub suspiciunea de fraudă, respingând o cerere de plasare a acestuia în arest la domiciliu, relatează Reuters, informează News.ro. În urma revoltei din iunie 2023 a mercenarilor Wagner împotriva instituţiei de apărare a Rusiei, Popov susţine că a fost demis după ce a informat comandamentul superior despre situaţia dezastruoasă de pe frontul din Ucraina. Popov, al cărui indicativ militar era "Spartacus" şi care era popular în rândul trupelor, a declarat la acea vreme că soldaţii ruşi au fost înjunghiaţi pe la spate din cauza eşecurilor comandanţilor lor superiori.
UPDATE 27 mai, ora 15:55: Cererea de eliberare a generalului Ivan Popov, care denunţase situaţia de pe frontul din Ucraina, a fost respinsă
Un tribunal militar rus a refuzat luni să-l elibereze pe generalul Ivan Popov, fost comandant al armatei a 58-a a Rusiei, arestat sub suspiciunea de fraudă, respingând o cerere pentru plasarea lui în arest la domiciliu, informează Reuters, potrivit Agerpres.
În urma rebeliunii din iunie 2023 a mercenarilor din grupul Wagner împotriva conducerii armatei ruse, generalul Popov a susţinut că a fost demis pentru că le-a spus ofiţerilor superiori despre situaţia îngrozitoare în care se aflau soldaţii ruşi pe frontul din Ucraina.
Popov, al cărui nume militar era "Spartacus' şi care se bucura de popularitate în rândul soldaţilor, s-a aflat la comanda unor unităţi în sudul Ucrainei şi a vorbit public despre numărul mare de soldaţi ruşi căzuţi în primul an al invaziei în Ucraina, din cauza erorilor comandanţilor-şefi ai armatei.
Comitetul de Investigaţie al Rusiei a afirmat că Popov făcea parte dintr-un grup infracţional care ar fi vândut circa 2.000 de tone de articole metalice, în valoare de 130 de milioane de ruble (1,44 milioane de dolari), articole ce erau destinate construirii de fortificaţii în regiunea Zaporojie, a cărei apărare cădea pe atunci în sarcina Armatei a 58-a.
Comitetul de Investigaţii a cerut joia trecută ca Popov să fie transferat în arest la domiciliu.
Popov a fost salutat de bloggeri militari pro-ruşi, care au dezminţit acuzaţiile împotriva lui şi l-au calificat pe Popov drept un patriot pedepsit pentru că a spus adevărul conducerii.
O înregistrare video postată de agenţia de presă SHOT îl arată pe generalul Popov zâmbind luni la tribunal după ce cererea sa de transfer a fost respinsă.
UPDATE 27 mai, ora 14:03: Jens Stoltenberg: Ucraina are mâinile legate dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaţilor
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată "are mâinile legate", informează EFE, potrivit Agerpres.
"A sosit momentul să luăm în considerare ridicarea unora dintre restricţiile existente. Vedem că în zona Harkov linia frontului şi graniţa sunt aproape în acelaşi loc, ia Ucraina nu poate ataca ţinte militare pe teritoriul Rusiei", a declarat Stoltenberg în discursul său la Adunarea Parlamentară a Alianţei, reunită la Sofia. "Asta înseamnă că mâinile ucrainenilor sunt legate. Sunt atacaţi de pe teritoriul Rusiei şi nu pot răspunde, deoarece există restricţii cu privire la modul în care pot folosi armele", a adăugat el.
Politicianul norvegian a susţinut că atacarea unor ţinte militare legitime pe teritoriul agresorului face parte din autoapărare.
Stoltenberg a anunţat că agresiunea rusă împotriva Ucrainei va fi unul dintre cele trei subiecte principale pe care ţările NATO le vor discuta la summitul pe care îl vor organiza în iulie la Washington.
O reuniune în care este necesar să se demonstreze că Alianţa lucrează la politici de apărare şi la evitarea războiului, strategie pentru care este necesar să existe suficiente forţe, a apreciat Stoltenberg.
Astfel, el a spus că întârzierea trimiterii mai multor ajutoare militare către Ucraina a avut un impact negativ asupra frontului şi a avertizat că ţara va avea o perioadă foarte dificilă dacă nu va primi sprijin pentru apărarea sa antiaeriană.
"Când vorbim despre ajutor militar, 99% a fost oferit de (ţările) Alianţei, ceea ce a permis ucrainenilor să elibereze 50% din teritoriul pe care Rusia l-a ocupat la începutul războiului", a menţionat Stoltenberg, care a acuzat faptul că, în ultimele luni, ajutorul promis nu a fost livrat Kievului.
NATO trebuie să-şi sporească rolul în coordonarea şi planificarea asistenţei militare pentru Ucraina, precum şi să participe la un cadru financiar pe termen lung pentru a ajuta Kievul, a îndemnat secretarul general al Alianţei.
Stoltenberg a calificat drept o veste bună faptul că aliaţii plănuiesc să investească mai mult în apărarea lor în contextul "unei lumi mai periculoase în care NATO a demonstrat că se schimbă şi se adaptează".
Astfel, el a subliniat că 18 din cei 32 de membri ai NATO au plănuit deja să aloce cel puţin 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi şi-a exprimat încrederea că acest număr va creşte până la summitul din iulie.
UPDATE 27 mai, ora 12:10: Ucraina, în alertă - Rusia strânge noi forţe la graniţă! Zelenski cere Occidentului să-i trimită urgent sisteme aeriene
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere ţărilor occidentale să-i trimită sisteme aeriene pentru că Rusia strânge noi forţe la graniţă. Acesta spune că la doar 90 de kilometri de Harkov, regiune care s-a aflat în centrul atacurilor ruseşti din ultima vreme, ruşii pregătesc o nouă ofensivă.
Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cere ţărilor occidentale să-i trimită sisteme aeriene pentru că Rusia strânge noi forţe la graniţă. Acesta spune că la doar 90 de kilometri de Harkov, regiune care s-a aflat în centrul atacurilor ruseşti din ultima vreme, ruşii se pregătesc de o nouă ofensivă. Între timp, însă, Occidentul are păreri împărţite cu privire la permisiunea Ucrainei de a lovi teritoriul rusesc cu armele primite de la statele partenere, relatează Monitorul Apărării.
UPDATE 27 mai, ora 06.42 - Serghei Lavrov descrie drept o 'agonie' dorința unor state occidentale de a permite Ucrainei să lovească ținte militare din Rusia
Afirmațiile oficialilor americani despre necesitatea ca Ucrainei să i se permită să lovească ținte pe teritoriul Rusiei reflectă disperarea Occidentului și seamănă cu o agonie, a declarat ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, citat de TASS, conform Rador Radio România.
"Din câte înțeleg, aceste discuţii reflectă, într-un anumit sens, lipsa de speranță și înțelegerea că, prin mijloace oneste obișnuite, care sunt folosite în dreptul internațional chiar și în timpul ostilităților, nu își vor atinge scopul", a spus Lavrov într-un comentariu la postul de televiziune "Rossia-1".
UPDATE 27 mai, ora 03.40 - Der Spiegel: Statele baltice și Polonia ar putea desfășura trupe în Ucraina dacă Rusia sparge apărarea Kievului
Statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și Polonia nu exclud trimiterea de trupe în Ucraina dacă Rusia va reuși să avanseze strategic pe câmpul de luptă, conform Der Spiegel, citat de presa ucraineană.
Parlamentari baltici i-ar fi avertizat pe reprezentanții guvernului german despre consecințele politicii prea prudente a Berlinului față de războiul din Ucraina, în marja Conferinței Lennart Meri privind politica externă și de securitate, care a avut loc în capitala Estoniei săptămâna trecută.
Comentează