Donald Trump va depune luni jurământul în calitate de preşedinte al Statelor Unite, începându-şi astfel cel de-al doilea mandat şi încheind una dintre cele mai uimitoare reveniri politice din istoria Americii, relatează Reuters.
UPDATE ora 18.30 - LIVE ceremonia de depunere a jurământului:
UPDATE 20 ianuarie, ora 12.50: Ce-au spus memorabil predecesori ai lui Trump la învestire
Învestirea celui de-al 47-lea preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, urmează să aibă loc luni, la Washington, în Capitoliu, unde depune jurământul pe Biblie şi susţine un discurs foarte aşteptat, o tradiţie care a început cu George Washington în 1789, respectată de toţi şefii de stat stat la începutul mandatului, Jefferson, Biden, JFK ori Obama.
Joe Biden a îndemnat la unitate, salutând ”o zi de istorie şi speranţă”, spre deosebire de predecesorul său.
Discursul lui Donald Trump la învestirea din 2017 a avut accente sumbre.
El a evocat atunci ”mame şi copii (...) blocaţi în sărăcie, în cartierele noastre defavorizate, fabrici în paragină (...) împrăştiate ca nişte pietre de mormânt în peisajul naţiunii noastre, un sistem educativ plin de bani dar care ne lasă tinerii şi studenţii frumoşi fără cunoaştere şi crima, gangurile şi drogurile care au furat atâtea vieţi şi ne-au spliat ţara de atâta potenţial nerealizat”.
Trump încheia promiţând să-i redea Americii ”prosperitatea sa (...), mândria sa (...) şi măreţia sa”.
Ce va spune de această dată? Probabil că nu-şi va mânca vorbele.
Iată ce au spus unii dintre predecesorii săi
THOMAS JEFFERSON UMANISTUL, LINCOLN PACIFICATORUL
”Opiniile minoritare beneficiază de aceleaşi drepturi ca majoritatea, sunt protejate de acelaşi legi, iar încălcarea acestor legi este o opresiune”.
După primele două discursuri ale lui George Washington, Thomas Jefferson avea să fie primul, în 1801, prin acest mesaj profund umanist, care-şi lăsa amprenta asupra reformei tinerei democraţii.
Aproximativ 60 de ani mai târziu, la sfârşitul Războiului de Secesiune, Abraham Lincoln marca spiritele prin discursul de la a doua învestire, refuzând să-i opună de ”nordiştii” învingători ”sudiştilor”. Autorizarea şi practicarea sclaviei a fost o greşeală, o adevărată ”ofensare a lui Dumnezeu”, care a adus această încercare naţiunii.
ROOSEVELT ŞI OBAMA ÎN FAŢA CRIZELOR ECONOMICE
În 1933, Franklin Delano Roosevelt, prin New Deal-ul său, încerca să stingă incendiul crizei din 1929 şi ataca, fără menajamente, în discursul său de învestire, ”practicile făcătorilor de bani fără scrupule”.
Acest mesaj îl aminteşte pe cel al lui Barack Obama, primul preşedinte afroamerican din istoria Americii.
Intrat în funcţie la 20 ianuarie 2008, imediat după falimentul Lehman Brothers şi criza financiară, preşedintele ales avea să declare că ”această criză ne-a amintit că, dacă nu suntem atenţi, piaţa poate deveni incontrolabilă. O naţiune nu poate să prospere mult timp atunci când nu favorizează decât bogaţii”.
APELUL CĂTRE CETĂŢENI AL LUI JFK ŞI BIDEN
În 1961, John Fitzgerald Kennedy (JFK) rostea, în plin Război Rece, vorbe rămas celebre.
”Nu întrebaţi ce poate face ţara voastră pentru voi, ci ce puteţi face voi pentru ţara voastră”.
Joe Biden le cerea, la rândul său, concetăţenilor, în urmă cu patru ani, să rămână atenţi şi să angajeze la unitatea poporului şi împotriva obscurantismului.
”Există adevărul şi există minciuni, minciuni spuse pentru putere şi pentru profit. Iar fiecare dintre noi are datoria şi responsabilitatea, ca cetăţeni, ca americani şi mai ales în calitate de conducători (...) să apere adevărul şi lupte împotriva minciunilor”.
UPDATE 20 ianuarie, ora 12.30: UE ia în calcul un "acord" cu Trump privind apărarea europeană în schimbul unei păci comerciale
Uniunea Europeană vrea să îi propună lui Donald Trump să investească mai mult în apărare, dar să îi ceară, la schimb, să nu declanşeze un război comercial, a declarat luni vicepreşedintele Comisiei Europene (CE) responsabil cu strategia industrială, Stéphane Séjourné, conform AFP.
"Nu putem avea un război comercial şi, în acelaşi timp, să construim Europa apărării", a declarat oficialul european pentru France Inter.
"Acordul cu Statele Unite este un da pentru o dezangajare" în apărarea europeană "şi pentru a construi garanţii de securitate europene în plus faţă de NATO, dar nu putem face asta cu un război comercial la uşă. Iar bugetele naţionale nu sunt capabile să majoreze bugetul apărării la 3% (din PIB) peste tot", a spus Séjourné.
"Nu ne vom putea organiza eficient, în special pe frontul estic, dacă avem şi un război comercial care ne costă enorm", a insistat el, referitor la ajutorul acordat Ucrainei.
Întrebat despre un răspuns european "prin forţă" la un război comercial, comisarul european a reacţionat cu prudenţă: "Nu vă pot răspunde". Europenii înşişi ar avea de suferit în cazul unor creşteri ale taxelor vamale la produsele americane, iar "balanţa comercială cu SUA este favorabilă europenilor", a subliniat el.
"Există două strategii posibile, o abordare ofensivă sau una defensivă. Putem avea un răspuns cu privire la taxele vamale, dar europenii vor plăti pentru asta", a continuat el, dând exemplu companiilor europene care cumpără piese de schimb de la Boeing.
"Trebuie să fim ofensivi şi poate chiar radicali, dacă trebuie", a subliniat totuşi oficialul CE.
El a menţionat, de asemenea, o "abordare defensivă care constă în redirecţionarea unui anumit număr de achiziţii în întreaga lume", ca de exemplu "suspendarea aprovizionărilor cu GNL (gaz natural lichefiat) din Azerbaidjan pentru a cumpăra mai mult de la americani".
"Întreaga lume depinde de ceea ce va face Donald Trump în seara asta. Vor fi semnate o serie de decrete. Şi cred că nici canadienii, nici mexicanii, nici noi, nici restul lumii nu ştiu exact ce este în aceste decrete", a conchis el.
France Presse aminteşte că Donald Trump plănuieşte să impună din ziua învestirii sale ca preşedinte al SUA, luni, taxe vamale de 25% pentru toate produsele importate din Mexic şi Canada. China ar putea vedea taxele crescute cu 10%, iar zona euro se află şi ea în vizorul liderului de la Casa Albă.
Pe de altă parte, vicepreşedinta CE pentru o tranziţie curată, echitabilă şi competitivă, Teresa Ribera, a evitat luni să speculeze despre cum vor fi relaţiile dintre UE şi administraţia Trump, dar a subliniat că blocul comunitar preferă să evite "confruntarea".
"Este important să subliniem că vom rămâne mereu deschişi şi fericiţi să construim relaţii bazate pe cooperare. Nu ne place abordarea conflictuală", a spus Ribera la un eveniment organizat la Bruxelles de Forumul Noua Economie.
Vicepreşedinta CE a insistat însă că încă nu ştie cum va reacţiona Donald Trump în materie de politică comercială în al doilea mandat de preşedinte. "Nu ştim şi nu ar trebui să trecem dincolo de ceea ce ştim", a apreciat ea.
Ribera s-a referit, de asemenea, la posibilitatea ca SUA să reducă finanţarea către ONU şi agenţiile sale. "Dacă nu mă înşel, sunt 192 de membri ai ONU. Nu este o problemă a Uniunii Europene, ci a tuturor celor 192. Multe alte ţări se vor uita la modul în care reacţionăm dacă cineva contestă sistemul ONU. Merităm respect, dar trebuie, de asemenea, să fim de încredere şi să oferim un sentiment de încredere şi de angajament", a afirmat oficialul CE.
UPDATE 20 ianuarie, ora 12.10: Trump anunţă la ultimul său miting înainte de învestire, la Washington, că vrea să acţioneze cu o ”forţă fără precedent”
Donald Trump a promis, într-un ultim miting înainte să fie învestit, să acţioneze ”cu o viteză şi cu o forţă fără precedent” pentru a ”opri invazia frontierelor”, a stimula producţia petrolieră şi a bloca drumul ”ideologiilor woke ale stângii radicale”, relatează AFP.
”Noi am câştigat!”, a clamat duminică preşedintele ales republican în faţa a mii de susţinători în sala Capital One Arena, la Washington, la ”MAGA Victory Rally”. ”Ne place să câştigăm, nu-i aşa?”, a lansat el.
Înainte de a guverna, fostul prmotor imobiliar căruia Constituţia îi interzice să candideze mai mult de două mandate, a vrut să savureze o ultimă dată atmosfera supraelectrizată a campaniei sale victorioase
Miliardarul în vârstă de 78 de ani - care a denunţat ”patru ani lungi de declin american” în mandatul lui Joe Biden - şi a promis o rafală de decrete încă de luni, mai ales în lupta împotriva imigraţiei clandestine, axa majoră a campaniei sale.
Papa Francisc a denunţat drept o ”calamitate” planul de expulzare la scară mare a imigranţilor fără acte pe care l-a promis Donald Trump, iar primele valuri de arestări pot avea loc marţi în întreaga ţară.
”SALVAREA TIKTOK”
Potrivit Wall Street Journal (WSJ), Donald Trump urmează să declare starea de urgenţă la frontiera cu Mexicul.
El ar urma să desfiinţeze anumite programe menite să favorizeze diversitatea în administraţia federală şi să ridice restricţiile impuse exploatării petroliere.
Altă măsură aşteptată este graţierea persoanelor condamnate cu privire la asaltul Capitoliului de la 6 ianuarie 2021.
Donald Trump i-a asigurat pe susţinătorii săi, într-un discurs de o oră, că vor fi foarte ”fericiţi” de decizia pe care o va lua în acest sens luni.
El a declarat, în aclamaţii, că este necesar ”să salveze TikTok”, la câteva ore după ce a promis să suspende aplicarea legii care interzice reţeaua de socializare, inaccesibilă timp de câteva ore î weekend.
”Voiam să văd istoria desfăşurându-se sub ochii mei”, a declarat AFP un student, Alan McNeeley, în vârstă de 21 de ani, venit să înfrunte o vreme glacială la Washington şi să asite la ultimul miting al viitorului preşedinte.
Acesta din urmă l-a chemat pe Elon Musk pe scenă, alături de al, confirmând uriaşa influenţă politică dobândită de cel mai bogat om din lume într-o campanie pe care a finanţat-o generos.
Patronul X, Tesla şi PaceX, însărcinat cu o misiune de consiliere în vederea reducerii cheltuielile politice, a anunţat că noua administraţie vrea să facă America ”puternică timp de secole”.
La sfârşitul mitingului, "Village People" au interpretat hitul "YMCA", devenit unul dintre imnurile de campanie ale republicanului. El a stat în spatele lor şi s-a legănat pe muzica lor cu o expresie de mare satisfacţie.
CRIPTOMONEDE
Cel de-al 45-lea preşedinte (2017-2021), în curând şi al 47-lea, a început ziua de duminică în mod solemn, depunând o jerbă de flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, la Cimitirul Arlington, lângă Washington.
Înainte să redevină şef de stat, la prânz, ora Washingtonului (19.00, ora României), întoarcerea sa la putere provoca deja reverberaţii planetare.
Premierul britanic Keir Starmer, devenit o ţintă privilegiată a lui Elon Musk, a lăudat ”fundaţiile de nezdruncinat” ale alianţei ”istorice” dintre ţara sa şi Statele Unite.
În Germania, divulgarea în presă a unei telegrame diplomatice a ambasadorului Berlinului la Washington foarte critică faţă de Donald Trump a provocat un scandal, iar în Canada fostul vicepremier Chrystia Freeland, care vrea să-l înlocuiască pe Justin Trudeau, s-a declarat pregătită să riposteze ”dolar la dolar” ameninţărilor vamale ale lui Trump.
Înainte de a se întoarce în Biroul Oval, omul de afaceri a lansat în weekend o nouă cripromonedă, susceptibilă, în cazul în cursul ei se menţine, să-i ”explodeze” averea personală.
Donald Trump a obţinut o victorie în alegerile de la 5 noiembrie împotriva vicepreşedintei Kamala Harris care l-a înlocuit pe candidatul Partidului Democrat, preşedintele Joe Biden.
Campania a fost fără precedent. Preşedintele ales este un bărbat condamnat penal care şi-a multiplicat declaraţiile rasiste şi sexiste şi a fost vizat de două tentative de asasinat.
Joe Biden şi-a petrecut ultima zi în calitate de preşedinte împreună cu comunitatea de culoare din South Carolina, aducându-i astfel un omagiu lui Martin Luther King Jr., şi le-a cerut concetăţenilor să-şi păstreze ”credinţa”.
Donald Trump a promis din nou să deschidă arhivele asasinării în 1968 ale liderului mişcării drepturilor civice şi ale asasinărilor preşedintelui John Kennedy şi fratelui său, Bobby.
UPDATE 20 ianuarie, ora 10.25: Premierul britanic l-a felicitat pe Donald Trump, accentuând importanţa stimulării relaţiei bilaterale
Premierul britanic Keir Starmer l-a felicitat pe Donald Trump pentru învestirea sa ca cel de-al 47-lea preşedinte al Statelor Unite şi şi-a exprimat încrederea că împreună vor lucra pentru a stimula relaţia bilaterală, informează luni EFE.
"Timp de secole, relaţia dintre cele două naţiuni ale noastre a fost una de colaborare şi cooperare, un parteneriat de durată. Este o legătură excepţional de strânsă. Împreună, am apărat lumea de tiranie şi am lucrat pentru securitatea şi prosperitatea noastră reciprocă", a declarat el.
Liderul laburist a amintit de legăturile personale pe care Donald Trump, a cărui mamă are origini scoţiene, le are cu Regatul Unit, inclusiv mai multe afaceri, şi şi-a exprimat convingerea că "profunzimea prieteniei va continua".
"De la prima noastră întâlnire din septembrie, eu şi preşedintele am vorbit despre necesitatea de a aprofunda şi de a investi în relaţia transatlantică", a spus şeful executivului de la Londra.
"Vom continua să clădim pe fundamentul de nezdruncinat al alianţei noastre istorice în timp ce vom aborda împreună provocările globale şi vom duce parteneriatul nostru la următorul nivel, concentrându-ne pe oportunităţi comune de creştere", a adăugat el.
Keir Starmer a spus că aşteaptă cu nerăbdare următoarea oportunitate de a se întâlni cu preşedintele Trump pentru a putea continua să lucreze la misiuni comune de "asigurare a păcii, prosperităţii şi securităţii celor două mari naţiuni ale noastre".
"Relaţia specială dintre Regatul Unit şi SUA va continua să înflorească mulţi ani de acum înainte", a mai spus premierul britanic.
UPDATE 20 ianuarie, ora 10.05: Starmer laudă ”fundaţiile de nezdruncinat” ale alianţei Londrei cu Washingtonul înaintea învestirii lui Trump
Premierul britanic Keir Starmer i-a transmis ”cele mai calde felicitări” preşedintelui ales Donald Trump, care s-a întors la Casa Albă, şi a lăudat ”fundaţiile de nezdruncinat” ale alianţei ”stoice” între Statele Unite şi Regatul Unit, relatează AFP.
”Vom continua să construim pe fundaţiile de nezdrunicnat ale alianţei noastre istorice, pentru a înfrunta împreună provocările mondiale cu care ne confruntăm şi pentru a ne duce parteneriatul la un nivel superior”, a declarat duminică, într-un comunicat, liderul laburist.
Keir Starmer, al cărui Partid Laburist este mai apropiat istoric Partidului Democrat american şi care se află la conducerea Guvernului din iulie, depune eforturi să se apropie de republicani şi de Donald Trump şi să facă uitate critici ale unora dintre miniştrii săi, pe când se aflau în opoziţie, în primul mandat al miliardarului.
Şeful Guvernului britanic a fost însă în ultimele luni ţinta miliardarului Elon Musk, devenit un aliat cu greutate al republicanului.
Patronul Tesla l-a atacat furibund pe liderul laburist prin postări scurte pe reţeaua sa, X, catalogându-l o ”ruşine naţională”, ”complice la viol”, referindu-se la felul cum acesta a gestionat scandaluri sexuale sordide care au zguduit regatul în anii 2010, pe când Keir Starmer era procurorul-şef al Serviciului de urmăriri judiciare al Coroanei (CPS).
”Cu afecţiunea veche şi legăturile istotrice cu Regatul Unit ale preşedintelui Trump (a cărui mamă s-a născut în Scoţia), ştiu că această prietenie profundă va dura”, insistă Keir Starmer.
Londra vrea să relanseze negocieri în vederea semnării unui acord comercial cu Statele Unite, iar Keir Starmer a anunţat săptămâna trecută într-un interviu acordat ziarului de afaceri Financial Times (FT) şi site-ului Politico că i-a ”transmis clar” voinţa sa în acest sens lui Donald Trump.
Regatul Unit, la fel ca aliaţii săi europeni este îngrijorat de consecinţele întoarcerii lui Donald Trump la Casa Albă în privinţa viitorului Ucrainei, în contextul în care miliardarul a anunţat că vrea să pună capăt rapid războiului Rusiei.
Keir Starmer subliniază în comunicatul său că în mod istoric Londra şi Washingtonul ”au apărat împreună lumea de tiranie”.
UPDATE 20 ianuarie, ora 09.05: Un război comercial cu SUA lui Trump este ”foarte probabil”, avertizează o funcţionară de rang înalt de la BCE
Un război comercial cu Statele Unite este ”foarte probabil” în preşedinţia lui Donald Trump, cu consecinţe negative asupra activităţii şi preţurilor, avertizează o funcţionară de rang înalt de la Banca Centrală Europeană (BCE), relatează AFP.
Taxele vamale au jucat ”un rol central în comunicarea lui Donald Trump”, care urmează să fie învestit preşedinte luni, iar prin urmare ”este foarte probabil să izbucnească un război comercial”, a avertizat duminică o membră a conducerii BCE, Isabel Schnabel, într-un interviu acordat pe canalul de YouTube al site-ului german de consiliere financiară Finanztip.
Donald Trump preconizează să impună, încă de luni, taxe vamale de 25% tuturor produselor care provind din Mexic şi Canada, invocând lupra împotriva drogurilor şi imigranţilor.
Chinei, vizată în primul mandat al lui Donald Trump, i-ar putea impune o creştere a taxelor cu 10%.
Zona euro se află şi ea în vizor, mai ales Germania, care are cel mai mare excedent comercial cu Statele Unite.
În zona euro, aceste taxe ar putea antrena o creştere a preţurilor, în cazul în care Uniunea Europeană (UE) răsounde prin măsuri de retorsiune, conducând la ”o creştere a preţurilor la import”, potrivit lui Isabel Schnabel.
Incertitudinea actuală este ”otrăvitoare pentru economie”, frânând consumul şi investiţiile, avertizează ea.
În general taxele vamale antrenează pierderi de prosperitate la scară mondială, potrivit reprezentantei BCE.
Globalizarea a adus câştiguri importante în bogăţie UE, însă ”este posibil să ne pregătim acum ca cel puţin o parte dintre aceste câştiguri să se fie inversate”, a declarat ea site-ului.
În pofida acestui context ameninţător, BCE se află ”pr drumul bun” în atingerea obiecticului său al unei inflaţii de 2%, dă asigurări Isabel Schnabel, ceea ce ar urma să permită BCE să continue să scadă dobânzile cu viitoarea ocazie, la sfârşitul lui ianuarie.
După cele patru scăderi decise începând din iunie încoace, care au scăzut dobând directoare de la 4 la 3%, BCE se apropie de ”punctul în care va fi nevoită să examineze atent până unde putem merge”, conchide reprezentanta BCE, adepta unei politici monetare riguroase.
UPDATE 20 ianuarie, ora 08.05: Papa Francisc spune că planul lui Trump de a expulza imigranţii ar fi „un dezastru"
Papa Francisc a declarat, duminică, la televiziunea italiană, că planul preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, de a expulza imigranţii fără forme legale ar fi „un dezastru”, relatează AFP şi Reuters.
„Dacă este adevărat, va fi un dezastru, pentru că îi va face să plătească pe bieţii oameni nefericiţi care nu au nimic”, a declarat Papa.
Papa Francisc, liderul bisericii cu 1,4 miliarde de credincioşi, este de obicei prudent în a se exprima pe teme politice.
Papa a făcut din primirea migranţilor o temă-cheie a papalităţii sale de aproape 12 ani şi a criticat anterior retorica anti-imigranţi a lui Trump. În timpul alegerilor din 2016, el a spus că Trump „nu era creştin” în opinia sa.
Oficialii viitoarei administraţii Trump au declarat sâmbătă că preşedintele ales regândeşte planurile privind raiduri care vizează imigranţii în Chicago săptămâna viitoare, în urma relatărilor despre aceste planuri.
UPDATE 20 ianuarie, ora 07.45: Ce s-a schimbat în cei patru ani în care Donald Trump a fost plecat de la Casa Albă
Când Donald Trump a sosit la Washington în 2017, chiar înainte de prima sa învestire, era un străin pentru majoritatea celor din oraş. Fiind singurul preşedinte din istorie fără experienţă anterioară în funcţii publice sau în armată, nu era clar cum va guverna. Nu este cazul şi de data aceasta, relatează Associated Press.
După patru ani în Biroul Oval, fostul şi viitorul preşedinte revine la putere cu experienţă şi cu o echipă foarte diferită.
Peisajul politic a fost transformat, ambele camere ale Congresului fiind acum pline de republicani care îi sunt supuşi.
El este cel care a populat Curtea Supremă şi instanţele federale la toate nivelurile.
Liderii mondiali care i-au fost cândva critici au părăsit scena mondială sau sunt mai dispuşi să lucreze cu el.
Trump se lăuda cândva că nu are experienţă politică. Acum are destulă. Programul lui Trump din primul mandat a fost, în special în primele zile, adesea blocat de tribunale şi de lupte interne. Mulţi dintre membrii Cabinetului său au lucrat discret sau deschis pentru a-i opri ideile. Dar Trump a petrecut patru ani învăţând cum se adoptă legislaţia, cum să trateze cu liderii mondiali şi cum să maximizeze puterea funcţiei.
„Vom face o treabă şi mai bună pentru că acum avem o experienţă extraordinară”, le-a spus el reporterilor la o conferinţă de presă recentă la Mar-a-Lago, staţiunea sa din Florida, reflectând asupra modului în care s-au schimbat lucrurile.
PERSONALUL
Trump a invocat adesea lipsa sa de experienţă pentru a explica de ce a angajat persoane pe care ulterior a regretat că le-a adus la bord. „Nu cunoşteam oamenii. A trebuit să mă bazez pe oameni pentru a-mi da nume”, a spus el în timpul unui eveniment Turning Point în 2023. Dar acum, a spus el, „îi cunosc pe cei grozavi. Îi cunosc pe cei inteligenţi. Îi ştiu pe cei tălâmbi, îi ştiu pe cei slabi, îi ştiu pe cei proşti”.
Trump şi aliaţii săi au avut, de asemenea, patru ani de absenţă din funcţie pentru a pregăti terenul pentru revenirea sa. Cu mult înainte ca tranziţia sa oficială să intre pe ultima sută de metri, grupuri aliate precum Heritage Foundation şi America First Policy Institute lucrau la elaborarea a sute de documente de politică, ordine executive şi legi gata să fie promovate în prima zi.
FĂRĂ OPONENŢI REPUBLICANI
Oponenţii republicani din Congres au fost îndepărtaţi sau s-au retras. În 2017, preşedintele Camerei Reprezentanţilor a fost reprezentantul Paul Ryan, republican din Wisconsin, care şi-a retras sprijinul în timpul campaniei din 2016 şi l-a numit ulterior pe Trump un „narcisist autoritar”. Liderul majorităţii din Senat era senatorul Mitch McConnell, care îl catalogase pe Trump drept „prost”, „irascibil” şi o „fiinţă umană josnică”.
Ryan nu a candidat pentru realegere în 2018. McConnell s-a retras din funcţia de lider al republicanului, dar rămâne în Senat.
Critici vocali precum senatorul de Utah Mitt Romney şi reprezentanta de Wyoming Liz Cheney au plecat.
Jocurile agresive ale lui Trump în alegerile primare republicane au creat o nouă generaţie de membri care îl ascultă. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, republican, şi noul lider al majorităţii din Senat, John Thune, republican din Dakota de Sud, ştiu că puterea lor depinde, în mare parte, de sprijinul lui Trump.
„A schimbat de unul singur partidul”, a declarat senatorul republican Jim Banks. El a depus jurământul ca membru al Camerei în momentul în care Trump a ajuns la Washington în 2017, când, potrivit lui Banks, Trump a trebuit să se confrunte adesea cu împotrivirea republicanilor. Acum, „toată lumea ştie că Donald Trump este cel care trage sforile”, a recunoscut Banks. „El este şi noi îi vom urma exemplul, îl vom sprijini şi vom trece agenda pentru care poporul american a votat când l-a ales de data aceasta”, a adăugat senatorul. Banks a menţionat reacţia când Trump s-a adresat republicanilor din Senat, la Capitoliu, în timp ce se afla acolo pentru funeraliile fostului preşedinte Jimmy Carter. Toţi membrii, inclusiv criticii din trecut, a spus el, s-au ridicat în picioare, exprimându-şi sprijinul pentru Trump, pentru agenda sa şi pentru persoanele nominalizate în cabinetul său.
„CUIBUL DE VIPERE”, ÎMBLÂNZIT
Trump a avut şase directori de campanie în timpul primelor sale două candidaturi la Casa Albă şi patru şefi de personal în timpul primului său mandat. Casa Albă în acea perioadă era cunoscută pentru conflictele şi disputele dintre facţiunile concurente.
Operaţiunea 2024 a lui Trump a fost diferită. Condusă de Susie Wiles, un agent republican veteran din Florida, campania a fost lăudată de ambele partide ca fiind cea mai disciplinată, profesionistă şi competentă de până acum.
Wiles i se alătură acum lui Trump la Washington în calitate de şef de personal. Deşi există încă ciocniri de personalitate, Wiles a spus clar că nu îi va tolera pe cei care încearcă să deturneze agenda. „Nu le urez bun venit oamenilor care vor să lucreze de capul lor sau să fie vedete”, a declarat Wiles într-un interviu recent pentru site-ul de ştiri Axios. „Eu şi echipa mea nu vom tolera reproşuri, interpretări nepotrivite sau drame. Acestea sunt contraproductive pentru 'misiune'”, a punctat ea.
VECHEA GARDĂ DE OPONENŢI PE SCENA INTERNŢIONALĂ A DISPĂRUT
Cancelarul german Angela Merkel a ieşit de pe scena politică în 2021. Canadianul Justin Trudeau este pe picior de plecare. Şi au avut loc schimbări turbulente de conducere în Marea Britanie, Franţa şi Coreea de Sud.
În întâmpinarea lui Trump se află, în schimb, un grup de lideri populişti care îi împărtăşesc sensibilităţile, inclusiv premierul italian Giorgia Meloni, argentinianul Javier Milei şi premierul ungar Viktor Orbán.
„Sprijinirea familiilor, combaterea migraţiei ilegale şi apărarea suveranităţii naţiunilor noastre. Acesta este terenul comun pentru cooperarea dintre forţele conservatoare din Europa şi SUA”, a declarat Orbán după întâlnirea cu Trump la Mar-a-Lago anul trecut.
Pe de altă parte, Trump va avea din nou de-a face cu liderii autoritari pentru care şi-a exprimat cândva admiraţia: Vladimir Putin, Xi Jinping din China şi Kim Jong Un din Coreea de Nord.
UPDATE 20 ianuarie, ora 07.30: Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, întâmpinată cu optimism şi aşteptări mari - sondaj CBS News
Majoritatea americanilor sunt optimişti cu privire la următorii patru ani cu Donald Trump ca preşedinte, chiar într-o proporţie mai mare decât au fost în 2017, înainte de primul său mandat. Iar majoritatea sunt plini de speranţă cu privire la anul care urmează, arată datele unui sondaj făcut la comanda CBS News.
Acest lucru este susţinut de aşteptările americanilor pentru o economie bună în 2025, împreună cu credinţa larg răspândită în rândul alegătorilor săi că Trump va reduce preţurile la alimente, îi va face să se simtă mai bine financiar şi va aduce mai multă pace şi stabilitate în lume. Toate acestea reflectă multe dintre motivele pentru care Trump a câştigat alegerile, în primul rând, comentează CBS News
Totuşi, în această eră hiperpartizană, optimismul pentru viitorii preşedinţi nu mai este la fel de ridicat ca odinioară. Pentru Carter şi Reagan, pentru ambii Bush, Clinton şi Obama, sondajele CBS News au arătat la vremea respectivă un optimism mai ridicat decât cel de care se bucura preşedintele Biden în 2021 sau Trump în prezent.
Trump pleacă acum de la o rată de optimism de 60 la sută, faţă de primul său mandat când era e 56 la sută. Biden şi-a început mandatul cu o rată a optimismului de 58 la sută, dar Obama a fost cel care a inspirat cel mai mult optimism la începutul mandatului său - 79 la sută. Înaintea lui, Bush jr. a plecat de la 64 la sută, faţă de tatăl său, H. W. Bush, care a avut 68 la sută, iar Ronald Reagan - 69 la sută. Bill Clinton şi Jimmy Carter s-au bucurat amândoi de o rată de câte 70 la sută.
Aşa cum opiniile economice şi inflaţia l-au propulsat pe Trump spre victorie, astăzi mulţi americani - în special alegătorii lui Trump - se aşteaptă să fie mai bine din punct de vedere financiar. 52 la sută dintre americanii intervievaţi au spus că se aşteaptă ca economia să fie mai bună în 2025. Şi cum inflaţia şi economia au fost principalele probleme în alegeri, acestea sunt de departe principalele lucruri pe care alegătorii doresc ca Trump să le prioritizeze acum.
În general, americanii sunt mai încrezători în anul următor decât erau la începutul lui 2021, când pandemia era încă în desfăşurare.
Pe planul politicii externe, sunt mai mulţi cei care cred că Trump va spori pacea şi stabilitatea în lume (46 la sută în total şi 88 la sută dintre alegătorii lui Trump) decât cei care cred le va diminua (37 la sută) şi, în special, cred că el va reduce conflictul dintre Israel şi vecinii săi din Orientul Mijlociu. (În schimb, puţin peste jumătate se uită în urmă şi spun că politicile lui Biden au creat mai multe conflicte acolo).
Oamenii nu sunt convinşi de ideea de a cumpăra Groenlanda (61 la sută). Majoritatea alegătorilor lui Trump (68 la sută) ar fi de acord cu acest lucru, dar 54 la sută din totalul celor intervievaţi cred că, de fapt, este vorba doar de o strategie pentru a negocia altceva.
De asemenea, majoritatea americanilor (55 la sută în total, 90 la sută în rândul alegătorilor lui Trump) sunt în favoarea expulzării imigranţilor care se află ilegal în ţară, dar nu şi în favoarea folosirii armatei pentru a efectua expulzările. În ceea ce priveşte o serie de alte idei politice potenţiale, părerile sunt mai împărţite. Renunţarea la cetăţenia din naştere nu este foarte populară şi îi divizează doar pe votanţii lui Trump.
În ceea ce priveşte impunerea de tarife pentru bunurile importate, alegătorii lui Trump sunt în majoritate covârşitoare (82 la sută) în favoarea ideii (chiar dacă nu cred neapărat că acest lucru va duce la scăderea preţurilor), în timp ce, în total, o uşoară majoritate a americanilor în general (54 la sută) se opun.
Există, de asemenea, un sentiment al oportunităţii ratate în privinţa lui Biden în rândul democraţilor: puţin peste jumătate dintre ei cred că Harris ar fi putut câştiga dacă Biden s-ar fi retras mai devreme. Biden pleacă în condiţiile în care americanii îi evaluează preşedinţia la un nivel la fel de scăzut ca în timpul mandatului său (37 la sută).
Sondajul CBS News/YouGov a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 2.174 de adulţi americani intervievaţi în perioada 15-17 ianuarie 2025. Marja de eroare este de ±2,5 puncte.
ȘTIREA INIȚIALĂ
Ziua învestirii este, prin tradiţie, dedicată în mare parte fastului şi ceremonialului. Un preşedinte părăseşte Casa Albă, iar altul se instalează. Dar Trump, un republican, s-a angajat, de asemenea, să semneze în prima sa zi în funcţie şi o serie de ordine executive pe teme care variază de la securitatea frontierelor la producţia de petrol şi gaze.
Donald Trump va depune jurământul în prezenţa preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie a Statelor Unite, John Roberts, la ora locală 12 p.m. (19.00, ora României). Iniţial ceremonia trebuia să aibă loc în faţa Capitoliului Statelor Unite, dar acum va avea loc în interiorul complexului congresional din cauza vremii foarte reci.
Trump va rosti apoi discursul cu care îşi începe al doilea mandat. În interviuri, el a declarat că intenţionează ca acesta să fie înălţător şi unificator. Acest lucru ar marca o diferenţă faţă de primul său discurs din Ziua Învestirii din 2017, care descria în detaliu o ţară distrusă, pe care a descris-o drept un "carnaj american".
Preşedintele care îşi încheie mandatul, democratul Joe Biden, a declarat că intenţionează să participe la ceremonie şi să asiste la transferul de putere, un gest de curtoazie pe care Trump nu l-a făcut faţă de el cu patru ani înainte. Joe Biden îşi încheie astfel o carieră politică excepţională, de peste cinci decenii.
Aşadar, Donald Trump va depune luni jurământul în calitate de al 47-lea preşedinte al SUA în Rotonda Capitoliului Statelor Unite, după ce frigul aspru prognozat a determinat organizatorii să mute ceremonia sub cupola neoclasică a clădirii, pentru prima dată în patru decenii. Această mutare înseamnă că Trump va depune jurământul în sala de gresie care are un diametru de 29 metri şi 55 de metri înălţime şi se află în centrul Capitoliului, acelaşi loc în care unii dintre susţinătorii lui Trump s-au revoltat la 6 ianuarie 2021, în încercarea de a anula înfrângerea sa în alegerile din 2020.
EVENIMENTE CARE AU AVUT LOC ÎN ROTONDA CAPITOLIULUI
Protestatari violenţi au spart geamuri în timp ce se luptau cu poliţia pentru a-şi croi drum în Capitoliu la 6 ianuarie 2021, provocând daune clădirii, pe care arhitectul Capitoliului le-a estimat la aproximativ 1,5 milioane de dolari. Unii purtau steaguri şi pălării roşii MAGA, alţii, având căşti pe cap, măşti de gaze şi veste tactice, căutau să-şi facă poze.
Revoltaţii s-au urcat pe statui, inclusiv ale foştilor preşedinţi Gerald Ford şi Ronald Reagan.
Un bărbat a fost fotografiat în timp ce se plimba prin Rotondă, luând cu el pupitrul folosit de preşedintele Camerei Reprezentanţilor, pe atunci democrata Nancy Pelosi.
Echipele s-au străduit zile întregi să repare pagubele şi să elimine resturile de substanţe chimice iritante lansate de poliţie în timpul luptelor, în timp ce se pregăteau pentru învestirea preşedintelui democrat Joe Biden.
Atunci când Camera Reprezentanţilor din SUA a votat pentru punerea sub acuzare a lui Trump, pentru a doua oară, pentru comportamentul său la 6 ianuarie, nouă democraţi din Cameră au declanşat oficial începerea procesului său, la 25 ianuarie 2021. Ei au dus documentele oficiale cu acuzaţiile prin Rotondă, predându-le Senatului pentru proces. Trump a fost achitat în cele din urmă în Senat.
Fostul ofiţer de poliţie al Capitoliului SUA Brian Sicknick, care s-a luptat cu răsculaţii la 6 ianuarie şi a murit a doua zi, a fost onorat în Rotondă - o recunoaştere rezervată de obicei înalţilor oficiali aleşi - la 3 februarie 2021. El a primit postum Medalia de Aur a Congresului pentru apărarea aleşilor, pe care părinţii săi, Charles şi Gladys Sicknick, au acceptat-o la 6 decembrie 2022. Aceştia au refuzat să îi salute pe republicanii din fruntea Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, Mitch McConnell şi Kevin McCarthy.
Trump a revenit la Capitoliu pentru prima dată de la revoltă, la 9 ianuarie 2025, oprindu-se în Rotondă pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului preşedinte Jimmy Carter, care a murit la 29 decembrie.
Comentează