Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, dr. Gheorghe Carp, a declarat luni, în conferinţă de presă, că în 2025 valoarea totală a investiţiilor la unitatea medicală s-a ridicat la peste 73 de milioane de lei, dintre care 35 de milioane lei pentru aparatură medicală şi echipamente şi 36 de milioane pentru alte lucrări de infrastructură.
Doctorul Gheorghe Carp a prezentat raportul de activitate pentru anul 2025, subliniind investiţiile realizate, dezvoltarea infrastructurii medicale şi indicatorii de performanţă ai unităţii sanitare. O parte importantă a finanţării pentru investiţii a provenit din proiecte europene, completate de contribuţii ale municipalităţii şi din venituri proprii, potrivit Agerpres.
Printre principalele realizări ale anului trecut se numără inaugurarea noului ambulatoriu, construit printr-un proiect european şi extins, de la P+2, cu două etaje suplimentare finanţate de spital şi municipalitate. În noua clădire au fost mutate spaţiile administrative şi la ultimul nivel, a fost realizată extinderea secţiei de terapie intensivă cu 24 de paturi, după modelul unei clinici din Atlanta.
În decembrie 2025 au fost făcute şi extinderi în Staţionarul I, inclusiv dezvoltarea compartimentului de recuperare cardiovasculară şi înfiinţarea unui compartiment de chirurgie plastică-estetică şi reconstructivă, destinat în special pacientelor cu cancer mamar care au nevoie de reconstrucţie în cadrul aceluiaşi tratament oncologic.
Spitalul a continuat investiţiile în tehnologie medicală. Printre acestea se numără robotul chirurgical Da Vinci, utilizat în special în chirurgia oncologică şi urologică, pentru care a fost amenajată o sală dedicată. De la punerea în funcţiune, au fost realizate peste 100 de intervenţii robotice, având medici specializaţi.
Laboratorul spitalului a fost reorganizat, fiind creată o structură separată de microbiologie, dotată cu echipamente care permit identificarea rapidă a germenilor şi realizarea antibiogramei în aproximativ 24 de ore, faţă de 4-5 zile anterior.
În paralel, spitalul derulează mai multe proiecte majore, între care modernizarea laboratorului de anatomie patologică, proiecte pentru diagnosticarea şi tratarea cancerului, dezvoltarea serviciilor de paliaţie, precum şi amenajarea unui compartiment de politraumă destinat pacienţilor cu traumatisme grave.
Un alt proiect important vizează îmbunătăţirea intervenţiilor în cazul accidentelor vasculare cerebrale, prin dotări noi - inclusiv un aparat RMN 3 Tesla - şi modernizarea întregului circuit al pacientului, de la Unitatea de Primiri Urgenţe până la sala de neuroradiologie intervenţională.
În ce priveşte digitalizarea spitalului a fost finalizat în noiembrie 2025 un proiect finanţat prin PNRR, pentru dezvoltarea unor sisteme informatice, achiziţia de echipamente IT şi software medical, migrarea datelor şi instruirea personalului, pentru a îmbunătăţi gestionarea şi schimbul datelor medicale.
Managerul Gheorghe Carp a prezentat şi indicatorii financiari ai instituţiei. Spitalul are un sold de aproximativ 110 milioane de lei, iar veniturile au depăşit cheltuielile. Conducerea încearcă să menţină cheltuielile de personal sub 65% din buget, acestea situându-se între 59% şi 64%.
În ceea ce priveşte activitatea medicală, unitatea - ce dispune în prezent de 1.865 de paturi - înregistrează peste 70.000 de internări anual. Durata medie de spitalizare este, potrivit managerului, cu aproximativ 40% mai mică decât media spitalelor similare din România, iar indicele de complexitate a cazurilor este cu 35% mai mare.
Spitalul se confruntă însă cu deficit de personal, pe fondul blocării unor posturi. Dintr-un total de 4.826 de poziţii prevăzute în statul de funcţii, sunt ocupate 4.365, rezultând un necesar de 461 de angajaţi.
În privinţa calităţii serviciilor, conducerea spitalului arată că 92,7% dintre pacienţii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de serviciile primite.
Comentează