Premium
Bucureștiul, denumit și "Micul Paris" în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ascundea locuri pline de istorie, frecventate de înalta societate și personalități influente din diverse domenii. Totuși, exista și un loc în Capitală pe care Nicolae Ceaușescu îl detesta.
Deși emblematic pentru istoria României, era unul din puținele locuri în care fostul dictator nu suporta să meargă. Motivele țineau chiar de istoria locului și mai ales de cei care au frecventat acest spațiu plin de istorie, și anume Casa Capșa.
Parte din istoria României s-a scris la Casa Capșa
În urmă cu mai bine de 170 de ani, în inima Bucureștilor, plin de burghezie, literați și visători, apărea un loc, mai exact o cafenea, ce avea să poarte numele unei familii de macedon-români, Capșa, ce se aflau deja aici încă din secolul al XVIII-lea, scrie playtech.ro.
Pe lângă celelate 32 de astfel de edificii, Casa Capșa avea să-și găsească locul în istorie, și asta datorită clientelei ce avea să o frecventeze, de la oameni ai literaturii acelor vremi și până la marii oameni politici, rămași în istoria acestui neam, toți aveau să devină clienți fideli ai acestei cafenele, recunoscută la nivel internațional, și aveau să scrie istoria acestui popor la câte o masă și cu o cafea bună în față.
Din acele vremuri au rămas o mulțime de povești boeme țesute în jurul cafenelei in inima Bucureștiuliui, iar parfumul vremurilor vechi s-a risipit, nici clientela nu mai este aceeași, și nici meniul de altătadă, plin de secrete franțuzești, nu mai este același, mărturie a acelor vremuri boeme fiind doar câteva fotografii.
„Casa Capșa este un loc de legendă în București, situat pe Calea Victoriei, deschis în 1852, lângă cofetăria „La doi frați, Anton și Vasile Capsa”, vis-a-vis de Biserica Zlatari, în fostul Han Damari. După o scurtă perioadă a fost transferată în Casa Slatineanu, locația actuală.
Încă de la deschidere, acest local a început să fie vizitat de personalități celebre la acea vreme. În 1873, Casa Capșa a primit Marea Medalie la Expoziția Universală de la Viena, devenind astfel apreciată la nivel internațional, în 1882 a obținut licența de furnizor pentru casa prințului Milan Orbenovici al Serbiei, iar în 1908 a devenit furnizorul prințului Ferdinand al Bulgariei.”, se scrie pe site-ul cafenelei, legat de istoria acestui loc.
Anul 1886 avea să cimenteze și apariția hotelului
Dar era mai mult decât o cafenea, clădirea impozantă fiind loc și de odihnă pentru cei care veneau în București, existând mai multe camere, devenind un hotel renumit al vremii, ceea ce este și astăzi. Și azi se mai păstrează parte din arhitectura externă și interioară a clădirii, majoritatea aducând aminte de gloria de altădată.
Hotelul avea să fie ridicat de unul din cei doi frați, Grigore Capșa în 1886, și așa cum este prezentată istoria sa pe site-ul locației, „Capșa a devenit locul de întâlnire oficial pentru diverse personalități din politică, jurnalism, artă și cultură. Grigore Capșa a înlocuit în București aspectul oriental cu cel occidental, reușind trecerea de la baklava și sarailie la cofetărie, ciocolată, ganache și bonbon”.
Casa Capșa, locul din România pe care Ceauşescu îl ura
Pentru mulți, Casa Capșa era locul de întâlnire a clasei burgheze, a intelectualității, a politicienilor de rasă ai acelor vremi, dar și în următorul secol, interbelic, și chiar și în timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Un moment important în istoria interbelică a Casei Capșa a fost dineul oficial susținut în 1920, la invitația Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, când a sosit la București celebrul mareșal francez Joseph Jacques Césaire Joffre, tot atunci fiind inventată de cofetarii de aici celebra prăjitură Joffre, făcută expre în cinstea marelui general francez.
Tot aici, mari oameni ai literaturii române, de la Virgil Carianopol, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Serban Cioculescu, Liviu Rebreanu, Ionel and Pastorel Teodoreanu, Camil Petrescu, Zaharia Stancu, Ion Minulescu și mulți alții, aveau să petreeacă zile întregi la Casa Capșa.
După 1948, când comuniștii veneau la putere, Casa Capșa avea să resimtă noua orânduire, iar ulterior, încet, încet, lucrurile aveau să se schimbe pentru acest loc plin de istorie, majoritatea proletarilor refuzând să calce pragul cafenelei deoarece le amintea de burghezia decadentă și de capitalismul deșănțat.
Același lucru avea să-l facă și Nicolae Ceaușescu, refuzând orice tentativă de a trece pragul Casei Capșa, deși soției acestuia, Elena Ceaușescu, îi plăceau camerele luxoase și parfumul interrbelic din Casa Capșa. Dar, deși sub atenta supraveghere a comuniștilor, și după anii 50, Casa Capșa a rămas un loc de pelerinaj pentru marile nume din literatura românească, localul fiind frecventat chiar și de unul din fii cuplului dictator, Nicușor Ceaușescu. Deși Casa Capșa este locul din România pe care Ceauşescu îl ura, istoria scrisă aici nu are cum să fie ștearsă, iar locul rezistă și astăzi, impunător pe Calea Victoriei, informează playtech.ro.
