Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Lovitură de teatru la CJUE, înainte de deciziile referitoare la România: Suspiciuni de afectare a imparţialităţii

yabiladi.com
cjue

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) trebuie să pronunţe în următoarea perioadă decizii în câteva cauze referitoare la România, după ce la începutul anului mai multe instanţe naţionale au sesizat CJUE cu privire la modificările aduse legilor justiţiei şi cu privire la obligativitatea recomandărilor din MCV. Informaţii intrate în posesia STIRIPESURSE.RO aruncă însă o umbră de îndoială asupra procedurilor, pornind de la o posibilă afectare a imparţialităţii reprezentantei României la CJUE.

Sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

Pe data de 5 februarie 2019, Tribunalul Olt a admis cererea Asociaţiei "Forumul Judecătorilor din România" de sesizare a CJUE cu cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare (în procedura accelerată), conținând următoarele întrebări:

"- Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 20061 , trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?

- Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui Mecanism au caracter obligatoriu pentru Statul român?

- Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?

- Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?"

Ulterior, pe data de 18 februarie, şi Curtea de Apel Piteşti a admis o cerere similară a Asociaţiei "Forumul Judecătorilor din România" şi a Asociaţiei "Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor".

Profesori de la Facultatea de Drept critică modificările aduse legilor justiţiei

Pe data de 28 februarie 2019, un grup de profesori de la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti semnează un comunicat de presă în care critică OUG 7/2019 şi celelalte modificări aduse legilor justiţiei în ultimii doi ani.

"Constatăm că „reformele” introduse în ultimii doi ani privind administrarea și punerea în aplicare a justiției, între care se înscrie, din păcate, și OUG nr. 7/2019, au dezechilibrat mecanismele prin care justiția poate funcționa în mod prompt, competent și eficient, după cum a fost semnalat atât de către instituțiile vizate - instanțe de judecată, parchete și CSM, cât și de către Parlamentul European, Comisia Europeană (inclusiv în cadrul MCV), Comisia de la Veneția și GRECO. Considerăm că aceste măsuri legislative trebuie înlăturate de urgență – inclusiv prin abrogarea OUG nr. 7/2019 – în vederea salvgardării valorilor statului de drept și protecției drepturilor fundamentale ale cetățenilor împotriva corupției, arbitrariului și ingerinței politice în independența magistraților", se arăta în comunicatul profesorilor. Comunicatul integral poate fi citit AICI!

Reprezentanta României la CJUE se antepronunţă

Comunicat profesorilor de la Facultatea de Drept a fost rezultatul unor consultări pe grupurile de email ale cadrelor didactice. Printre profesorii care au participat la consultările în vederea redactării comunicatului a fost şi prof. dr. Camelia Toader, judecător din partea României la Curtea de Justiţie a UE încă din 2007.

Judecătoarea Camelia Toader s-a declarat, în discuţiile cu proprii colegi, "de acord în plan personal cu conţinutul comunicatului", însă a precizat că nu poate semna documentul, pentru că pe rolul CJUE sunt cauze pendinte vizând exact aceste chestiuni.

Situaţia a atras atenţia unor colegi ai judecătoarei, şi ei participanţi la discuţiile pe tema comunicatului. Dincolo de spiritul de colegialitate, aceştia au considerat că posibila afectare a imparţialităţii unui magistrat CJUE este mult mai importantă şi nu poate fi trecută cu vederea. Astfel, sub protecţia anonimatului, surse din cadrul Facultăţii de Drept au pus la dispoziţia STIRIPESURSE.RO imagini cu discuţiile pe tema comunicatului dat publicităţii pe data de 28 februarie.

content-image

Ce spune Codul de conduită al membrilor CJUE

Gestul judecătoarei Camelia Toader de a-şi exprima opinia, fie şi într-un cadru restrâns, între colegi, despre chestiuni care fac obiectul unor cauze aflate pe rolul CJUE i-ar putea aduce acesteia unele neplăceri în cadrul instituţiei europene. Potrivit articolului 4 al "Codului de conduită a membrilor și a foștilor membri ai Curții de Justiție a Uniunii Europene", "(1) Membrii evită orice situație care este de natură să dea naștere unui conflict de interese personale sau care poate fi în mod rezonabil percepută astfel. Ei nu participă la examinarea unei cauze în care au un interes personal. (2) Membrii veghează să nu se comporte și să nu se exprime, indiferent prin ce mijloc, într-o manieră care să aducă atingere percepției publice a imparțialității lor."

Nu este clar la acest moment în ce fel poate afecta această situaţie desfăşurarea proceselor referitoare la României de la CJUE. Acest lucru ar urma să fie lămurit doar prin demersuri oficiale ale autorităţilor naţionale. STIRIPESURSE.RO a solicitat CJUE un punct de vedere cu privire la situaţia afectării imparţialităţii sau a aparenţei de imparţialitate a unui judecător. Potrivit unor surse din cadrul Curţii, reprezentanta României a avut recent un conflict în interiorul instituţiei, după ce ar fi gestionat neregulamentar relaţia cu proprii asistenţi. Judecătoarea Camelia Toader a fost contactată prin email, pentru a oferi o reacţie cu privire la suspiciunile care planează asupra activităţii sale, însă aceasta nu a răspuns până la ora publicării acestui articol.

Pe lista semnatarilor comunicatului se mai află şi alte persoane care ar putea avea probleme din această cauză, cum este Mirela Stancu, judecătoarea numită de Tudorel Toader la Tribunalul UE.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.