Premium
Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a clasat dosarul constituit in urma plangerilor depuse de Jandarmerie si de deputatul PSD, Vlad Bontea, impotriva a trei protestatari dupa mitingul diasporei din 10 august.
Cei vizati de plangerea jandarmilor sunt Mihai Dide, Malin Bot si Tudor Carstoiu. Procurorii au decis restituirea catre Mihai Dide a unui sistem de sonorizare compus din 5 difuzoare si care era depus la camera de corpuri delicte a Sectiei 1 Politie.
Citește și: Tensiuni între Franța și Italia după ce guvernul de la Roma s-a exprimat în favoarea mișcării 'vestelor galbene'
"Dupa analizarea mijloacelor de proba administrate in cauza, respectiv dupa vizionarea imaginilor puse la dispozitie de Jandarmeia Romana, precum si a celor obtinute din surse deschise, constat ca lipseste una din trasaturile esentiale ale infractiunii, respectiv tipicitatea ei", arata procurorul de ce a clasat acuzatiile.
Astfel, nu exista corespondenta intre faptele lui Bot, Dide si Carstoiu si "elementele de natura obiectiva si subiectiva stabilite de legiuitor pentru cele trei infractiuni
"Nu au existat probe"
In cazul infractiunii de instigare publica, procurorul arata ca nu au fost administarte probe care sa sustina, in vreo masura, incitarea la savarsirea de infractiuni, ci doar probe care atesta excercitarea legala a dreptului la protest si indemnul legal adresat altor persoane de a sustine acest protest.
"De altfel, nu au existat probe ca cei trei au efectuat vreun act care sa iasa din sfera celor protejate de art. 30 (libertatea de exprimare) si art. 39 (libertatea de intrunire) prevazute de Constitutia Romaniei", se arata in ordonanta de clasare.
Nemultumiri, nu incitare la ura
In cazul infractiunii de incitare la ura, procurorul arata ca legiuitorul a ales sa incrimineze aceasta fapta ("hate speech") pentru a preintampina si descuraja discursul care ataca o persoana sau un grup de persoane pe criterii de sex, rasa, religie, etnie, nationalitate etc.
"In cazul de fata, discursurile celor trei nu erau justificate de ura indreptata inspre o minoritate, ci de nemultumirile referitoare la actul legislativ si la cel de guvernare", precizeaza Parchetul.
