Premium
Anunțat cu surle cu trâmbițe, asumat de către cei doi lideri PSD și ALDE, proiectul de lege privind Casa Regală a României bate pasul pe loc, urmând a fi împins spre dezbatere și votare abia în sesiunea de primăvară a Parlamentului. Iar surprizele sunt departe de a se fi terminat pentru cel care a inițiat cu adevărat proiectul. Autodeclarat monarhist, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu ar putea fi lăsat în off-said de către partenerul său, Liviu Dragnea și de către colegii de partid ai acestuia, deși în spațiul public, din considerente de imagine, PSD a aruncat pe piață inclusiv ideea unui referendum privind monarhia.
Depus acum mai bine de o lună la Senat de către Tăriceanu și Dragnea, proiectul de lege privind reglementarea statutului juridic al Casei Regale nu a depășit până acum stadiul dezbaterilor din comisiile Senatului, deși s-a convenit dezbaterea sa în procedură de urgență. Propunerea legislativă prevede recunoaşterea acesteia ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică.
De asemenea, se urmăreşte recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat, între atribuţiile căruia se află adoptarea Statutului Casei Regale a României, instituirea unui serviciu administrativ al Casei Regale a României, strict în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale publice, care să fie finanţat de la bugetul de stat, în limita alocării bugetare şi atribuirea în folosinţă gratuită (cu păstrarea dreptului de proprietate publică al statului) a Palatului Elisabeta, ca sediu al Casei Regale a României. „Finanţarea cheltuielilor de funcţionare curentă ale Casei Regale a României se asigură de la bugetul de stat, în limita aprobată anual prin Hotărâre a Guvernului”, potrivit textului normativ.
Potrivit unui comunicat al Senatului, aceste prevederi vor asigura cadrul pentru o implicare şi mai intensă a Casei Regale în cadrul societăţii româneşti. „Este nevoie, mai mult decât oricând, de o instituţie deasupra politicii partinice, în care românii să vadă un reper de echilibru şi continuitate”, se arată într-un comunicat de presă al Senatului. Cei doi preşedinţi ai Camerelor Parlamentului susţin că iniţiativa legislativă este o recunoaştere pentru modul în care Regele Mihai şi-a făcut datoria faţă de ţară.
Deocamdată însă, Comisia juridică şi Comisia pentru cultură ale Senatului o ține din amânări în noi amânări. Săptămâna trecută trebuia să reia lucrările pe acest proiect de lege, dar pretextul inițial, cel al lipsei punctului de vedere al Guvernului, a rămas în picioare, pentru că documentul nu a fost trimis de Palatul Victoria, deși reprezentanții Executivului susțin că a fost emis deja.
Și nici nu pare a veni până în Crăciun, în condițiile în care premierul Mihai Tudose nu și-a ascuns niciodată simpatiile republicane și rezervele față de monarhie.
Rezervele premierului par fi însă împărtășite și de alți social-democrați. Potrivit unor surse din conducerea PSD, cel mai probabil, proiectul Casei Regale va pica în Parlament, chiar dacă este susținut de ambii președinți ai celor două camere legislative. "Doar Tăriceanu e monarhistul. Dragnea susține proiectul la cererea acestuia. În plus , la noi în partid sunt mulți republicani care nu văd cu ochi buni o astfel de lege, mai ales că poate crea o serie de precedente periculoase. Ce ne facem dacă și alții cer aceleași drepturi, Paul Lambrino sau alți reprezentanți ai fostelor familii domnitoare?", susțin sursele citate.
Deocamdată, nimeni nu se grăbește, prea prinși cu legile justiției și bugetul pe anul viitor pentru care coaliția PSD-ALDE a sunat mobilizarea totală. În schimb, potențialul de imagine al decesului Regelui Mihai este folosit de către actuala Putere pentru a capitaliza simpatia manifestată de populație la funeraliile acestuia. Preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău a venit ieri cu ideea unui referendum pe tema monarhiei, iar Tăriceanu a fost primul care s-a raliat acestei propuneri. Și, deocamdată, singurul, în condițiile în care, voci din politică susțin că un astfel de demers țintește fără doar și poate în actuala instituție prezidențială și în președintele Klaus Iohannis.
