Premium
O ţară întreagă aşteaptă deciziile Curţii Constituţionale în privinţa controversatelor legi ale justiţiei. Adoptate recent de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, cu sute de mii de români în stradă și dezbateri aprinse în spaţiul public, legile în cauză au primit deja un semnal din partea judecătorilor CCR. Aceștia nu vor sesiza Curtea de la Venția așa cum au propus liberalii în sesizarea lor de constituționalitate. Mingea rămâne acum doar în curtea Cotroceniului, iar președintele Klaus Iohannis pare a avea o strategie în acest sens.
Potrivit atribuțiilor sale constituționale, președintele are la dispoziție 20 de zile pentru a promulga o lege din momentul primirii sale și dreptul de a trimite, o singură dată, spre reexaminare proiectul cu pricina către Parlament pentru eventuale modificări. Până atunci mai este însă cale lungă, un drum pe care șeful statului are tot interesul să fie parcurs în ritm de melc, fie prin acțiunile proprii, fie prin cele ale partidelor Opoziției. Iar totul este legat de viitoare sesiune plenară a Comisiei de la Veneția.
În prezent, cele trei legi ale Justiției au fost atacate la CCR atât de PNL si ÎCCJ într-o primă etapă. A urmat un demers similar din partea USR, după ce au obținut, cu chiu cu vai, câteva semnături din partea liberalilor. Deja Curtea Constituţională s-a pronunţat pe marginea legii privind organizarea judiciară, respingând parțial argumentațiile PNL și ÎCCJ, şi a amânat judecarea obiecţiilor care vizează statutul magistraţilor şi organizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru data de 30 ianuarie. Tot la finele lunii sau la începutul lui februarie este de așteptat ca judecătorii Curții să se pronunțe și pe sesizările USR.
Deja, legea 304 privind organizarea judiciară va fi retrimisă la Parlament după publicarea motivației Curții, deoarece judecătorii au admis că patru articole sesizate sunt neconstituționale.
Termenul de redactare a unei decizii CCR este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. Cum Parlamentul își începe noua sesiune abia pe data de 1 februarie, adversarii modificării legilor justiției au obținut astfel un răgaz binevenit, o adoptare a acestor legi cu modificările impuse de CCR având nevoie de cel puțin două săptămâni pentru a trece de comisii și plenurile celor două camere.
Este de așteptat ca și în cazul celorlalte două legi aflate încă în suspensie la CCR, 303 privind statutul procurorilor și judecătorilor, și 317, privind organizarea și funcționarea CSM, să fie identificate unele aspecte de neconstituționalitate și să fie retrimise astfel Parlamentului, susțin surse convergente din interiorul CCR și din zona parlamentară.
Un astfel de scenariu va face ca cele trei proiecte să ajungă pe masa lui Iohannis spre promulgare abia spre finele lunii februarie. Moment în care șeful statului are patru căi de acțiune: promulgare, cerere de reexaminare adresată Parlamentului, un demers propriu la CCR cu o nouă argumentație, diferită de cea folosită de ÎCCJ și partidele de Opoziție și, în fine, sesizarea Comisiei de la Veneția pentru obținerea avizului mult invocat, dar făcut uitat de Parlamentul dominat de coaliția PSD-ALDE și, recent, și de către judecătorii CCR.
Nu doar strada și politicienii Opoziției au cerut președintelui să recurgă la expertiza Comisiei de la Veneția. Până și secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, , a trimis o scrisoare preşedintelui, recomandându-i şefului statului să recurgă la această cale de atac în ceea ce priveşte legile Justiţiei
„O opinie a Comisiei de la Veneţia ar oferi claritate în ceea ce priveşte compatibilitatea acestor texte cu standardele fundamentale ale statului de drept", arată Jagland, în aceasta scrisoare, prezentată pe site-ul Consiliului Europei cu titlul „Secretarul general al Consiliului Europei îndeamnă Bucureştiul să regândească reforma sistemului judiciar“ „Ţinând cont de esenţa Planului de acţiune al Consiliului Europei pentru întărirea şi independenţa puterii judecătoreşti, adoptată în 2016 de cele 47 de state, incluzând România, este esenţial ca în momentul în care sunt implementate reforme pe domeniul (n.r.-sistemului) judiciar statele noastre să utilizeze toate instrumentele şi mecanismele pe care organizaţia noastră le pune la dispoziţie“, mai preciza secretarul Consiliului Europei în data de 22 decembrie a anului trecut.
Potrivit unor surse din Administrația Prezidențială, strategia lui Iohannis va fi una mai subtilă. "Președintele va aștepta să vadă argumentația judecătorilor Curții pe sesizările deja depuse și modul în care vor fi transpuse ulterior deciziile CCR de către Parlament. Varianta sesizării Comisiei de la Veneția în termenul prevăzut pentru promulgare a fost luată în considerare și este probabilă, dar nu este exclusă nici varianta unei contestații proprii la CCR", ne-au declarat sursele citate.
În fapt, epuizarea tuturor formelor de atac și, implicit, tergiversarea promulgării acestor proiecte de lege îi va oferi lui Iohannis răgazul necesar pentru a suprapune propriile acțiuni cu activitatea Comisiei de la Veneția.
Acest for nu se întrunește în fiecare zi pentru a răspunde eventualelor sesizări venite din partea statelor UE. De exemplu, urmăroarea sesiune plenară a Comisiei va avea loc abia în data de 16 martie.
Tocmai din această cauză, pentru președinte era imperativ să obțină noi amânări. Odată demarat un demers la Comisia de la Veneția, pentru șeful statului este vital să obțină un răspuns în termenul constituțional de 20 de zile în care trebuie să-și pună sau nu semnătura pentru promulgarea acestor legi. În caz contrar ar oferi muniție actualei coaliții de guvernare care l-ar acuza de încălcarea Constituției și l-ar amenința cu suspendarea, ne-au explicat sursele citate.
În plus, un aviz negativ din partea specialiștilor Comisiei de la Veneția i-ar oferi lui Iohannis și legitimitatea pentru a justifica un eventual refuz sau a întări motivele pentru o cerere de reexaminare a acestor legi. Este cunoscut deja faptul că, nu de puține ori în anul care a trecut, Parlamentul nu a ținut cont de cererile similare formulate de președinte pe alte proiecte legislative, păstrând modificările sau formulările inițiale.
