Lucian Despoiu, românul care a ajuns să controleze Atlantico – unul dintre site-urile fanion ale dreptei franceze – nu e deloc un nume nou în lumea campaniilor politice și a marketingului digital. În jurul lui s-a construit, în ultimii 20 de ani, o rețea complexă de afaceri, consultanță electorală internațională, contracte cu partide din România, Moldova și Serbia – dar și o serie de controverse grele, de la „ferme de trolli” până la acuzații publice de implicare în operațiuni anti-Trump în SUA.
Mai jos, un portret cronologic și documentat al unuia dintre cei mai influenți – și discreți – consultanți politici români.
De la eJobs la Atlantico: drumul unui „pionier” al marketingului digital
Lucian Despoiu este unul dintre primii antreprenori din online-ul românesc: a co-fondat eJobs și agenția de marketing digital Kondiment, apoi compania de campanii politice și tehnologie Majoritas. În 2013 a fost numit consul onorific al Republicii El Salvador la București.
Majoritas s-a poziționat ca firmă de consultanță politică globală, specializată în campanii digitale, cu proiecte în „peste 40 de țări” începând din 2008, după cum notează prezentarea oficială a companiei.
Într-un interviu citat de Realitatea Plus, partenerul său de atunci, Stelian Nistor, descria Majoritas astfel: „Lucrăm, discret, exclusiv în străinătate. 5 președinți, 8 prim-miniștri și 20 de partide în portofoliu. Avem până acum 15 campanii mari, cu 14 victorii.”
Mutarea Atlantico: un român la butoanele unui site emblematic al dreptei franceze
În 2025, numele lui Despoiu sare din nou în prim-plan – de data aceasta la Paris. Fondatorul Atlantico, Jean-Sébastien Ferjou, confirmă pentru AFP că societatea Kondiment, fondată de Despoiu, a devenit acționar majoritar al site-ului francez de știri și dezbateri, cunoscut pentru orientarea sa de dreapta. Tranzacția este estimată la „puțin peste două milioane de euro”.
Ferjou subliniază că acordul dintre acționari „a protejat întotdeauna independența editorială totală a redacției și acest lucru rămâne valabil” și spune că Despoiu a fost atras de modelul editorial al Atlantico și de rețeaua de „câteva mii de experți” (economiști, juriști, cercetători, politologi).
Atlantico, lansat în 2011 și poreclit la început „Mediapart-ul de dreapta”, a dat în primii ani exclusivități sonore – inclusiv pe scandalurile Dominique Strauss-Kahn sau înregistrările clandestine făcute la Palatul Élysée de fostul consilier al lui Nicolas Sarkozy, Patrick Buisson.
Acum, site-ul se bazează în mare parte pe contribuțiile unor experți și are între 1 și 2 milioane de vizitatori unici pe lună.
Mutarea Atlantico îl transformă pe Despoiu dintr-un „operator din umbră” al campaniilor în proprietar vizibil al unui canal media cu greutate în dreapta franceză într-un peisaj politic extrem de fragil.
Lucian Despoiu și arhitectura campaniilor electorale, de la București la Belgrad
România: PNL, PSD, Firea
În anii 2000, Despoiu apare în mai multe campanii electorale interne pentru lideri PNL și PSD – între alții Călin Popescu-Tăriceanu, Crin Antonescu și Radu Mazăre, după cum nota Digi24 și presa de atunci.
În 2017, HotNews scrie că firma Majoritas a lucrat într-o campanie din Serbia alături de consultantul israelian Asaf Eisin, iar presa o pune în legătură și cu campania PSD pentru parlamentarele din 2016, în care Dragnea a folosit o echipă de consultanți israelieni. Despoiu a contestat atunci informația, susținând că Majoritas ar fi furnizat doar o prezentare, fără să se implice efectiv în campanie.
G4Media și alții preiau ulterior informația că Eisin ar fi lucrat și pentru Gabriela Firea în campania pentru Primăria Capitalei, iar Despoiu apare constant în peisaj ca specialistul care livrează infrastructura digitală.
Moldova: PAS, PDM și „fermele de trolli”
Influța lui Lucian Despoiu se vede foarte clar peste Prut.
În 2021, președintele PAS, Igor Grosu, recunoaște public – într-o emisiune TV – că formațiunea are contract de consultanță cu Despoiu: „Este un contract de consultanță care noi îl avem, e oficial totul (…) e promovarea partidului pe rețelele de socializare, iată în ce constă contractul. Postări sponsorizate.”
Grosu insistă că relația este transparentă și raportată la CEC.
În 2022, bloggerul Ion Harghel – fost apropiat al PDM – afirmă într-o emisiune TV că Partidul Democrat a apelat, la rândul său, la firma lui Despoiu pentru „boți” și operațiuni online, în contextul în care imaginea lui Vlad Plahotniuc era extrem de toxică în social media: „PDM a apelat la o firmă din România, condusă de Lucian Despoiu, ca să-și rezolve problemele pe online, să apeleze la boți… Despoiu a fost angajat de PAS în campania electorală, chiar Igor Grosu a recunoscut acest lucru.”
Harghel susține că PAS are „cea mai mare fermă de trolli” la ora actuală, deși conducerea partidului neagă existența unor astfel de structuri organizate și vorbește doar despre promovare online legitimă.
În ansamblu, însă, rezultă o imagine clară: aproape toate marile partide pro-occidentale din Moldova au apelat, la un moment dat, la consultanța digitală livrată de rețeaua Despoiu–Majoritas.
„Fabrica de trolli” și politica moldovenească
Dacă în SUA vorbim despre suspiciuni, în Moldova urmele sunt concrete: contracte, declarații publice, mărturii.
PAS recunoaște că plătește consultanță lui Despoiu pentru campania online.
PDM, prin Ion Harghel, admite că a apelat la firma sa pentru soluții automate (boți).
Harghel susține că aproape toate marile partide – inclusiv Platforma DA și PSRM – au folosit, la un moment dat, instrumente de tip troll/bot, direct sau indirect, în logica „dacă nu ești acolo, ești mort politic”.
Despoiu devine, astfel, arhitectul din spatele unei părți semnificative a spațiului digital politic moldovenesc – spațiu în care comunități întregi de utilizatori nu mai știu, uneori, dacă vorbesc cu oameni reali sau cu conturi scriptate.
Acuzații de ingerință în campania anti-Trump
Poate cele mai explozive acuzații la adresa lui Lucian Despoiu vin dintr-o anchetă realizată de Realitatea Plus, care susține – citând „surse” neidentificate – că Despoiu și partenerul său Stelian Nistor ar fi fost implicați în operațiuni anti-Trump în SUA, în campania prezidențială din 2016.
Teza prezentată de televiziune este următoarea:
Despoiu și Nistor, prin Majoritas, ar fi selectat hackeri români specializați în infracțiuni cibernetice, la solicitarea unor oameni din zona administrației Obama și a taberei Clinton;
hackerii ar fi fost „plasați” pe teritoriul SUA, pentru a crea aparența unei intervenții ruse pro-Trump (prin acțiuni online care să semene cu atacurile atribuite Rusiei), pentru ca apoi să fie „descoperiți” și scandalul să explodeze;
în schemă ar fi fost implicați și oameni cu trecut în trupele speciale ruse Spetsnaz, precum colonelul Boris Golovin.
Realitatea Plus nu prezintă însă un dosar penal sau documente judiciare care să confirme această poveste, ci se bazează pe surse și pe interpretări ale trecutului lui Nistor și Golovin. În același material, un personaj-cheie invocat în schemă, Dan Ciobanu – proprietarul unei firme IT care a lucrat tehnic pentru Majoritas – neagă categoric orice implicare în activități de hacking sau securitate cibernetică: „Nu am efectuat niciun serviciu în aria tehnică, legală și geografică menționată (…) niciodată nu am selecționat, format, prestat servicii de cyber-security sau ethical/non-ethical hacking. Nu am coordonat niciun fel de echipă în US.”
Până în prezent nu există vreo confirmare oficială, americană sau românească, că Despoiu sau companiile sale ar fi vizate în anchete privind ingerințe în alegerile din SUA. Din punct de vedere jurnalistic, acuzațiile rămân la nivelul unei piste speculative, bazate pe surse anonime și legături de rețea, nu pe probe judiciare făcute publice.
Relația cu fostul prefect Mioara Mantale, viața privată și ecourile tabloide
Mai vechile pagini de presă mondenă amintesc și de o relație cu Mioara Mantale, fost prefect al Capitalei, descriind un Despoiu „mare consumator de femei”, cu „aventuri” multiple în paralel.
Detaliile țin mai mult de zona tabloidelor și nu schimbă substanța profilului său profesional, dar contribuie la imaginea unui personaj extrovert, bine conectat, care se mișcă ușor între politică, business și viață mondenă.
Legătura lui Despoiu cu ministrul Nazare
În 2022, numele lui Lucian Despoiu apare într-un nou context sensibil: un circuit de afaceri care unește România și Grecia, cu ramificații politice serioase și personaje controversate din cercurile puterii de la Atena.
Punctul de întâlnire este compania românească Winkampaign SRL, o firmă de „activități ale agențiilor de publicitate” înființată pe 5 decembrie 2022, care – potrivit unei investigații publicate de DeFapt.ro – îi are printre acționari pe ministrul român al Finanțelor, Alexandru Nazare (prin firma sa Comunicare SRL), și pe politicianul grec Nikolaos Georgiadis, personaj central într-un dosar de pedofilie cu mare impact mediatic în Grecia.
Datele oficiale arată că, la acel moment, Comunicare SRL, firma lui Nazare, deținea 16,5% din acțiuni, iar Nikolaos Georgiadis – 17%, restul acțiunilor fiind distribuite între alți asociați.
În acest tablou apare și Lucian Despoiu, despre care publicația DeFapt.ro scrie explicit că ar fi fost intermediarul relației dintre Nazare și Georgiadis și persoana care ar fi facilitat coagularea acestui parteneriat de afaceri.
Winkampaign – veriga care îl leagă pe Despoiu de nucleul puterii politice din Grecia și România
Despoiu nu este un simplu intermediar neutru. El recunoaște public că Georgiadis i-a fost client și că între ei a existat o relație profesională directă începând din 2018, în cadrul uneia dintre firmele sale de consultanță politică și comunicare: „Nikolaos Georgiadis nu a fost niciodată partenerul meu. A fost clientul uneia din companiile mele pentru o scurtă perioadă de timp”, a declarat Despoiu pentru DeFapt.ro.
Prin urmare, relația Despoiu–Georgiadis nu este una întâmplătoare. Ea este una de business, consultanță politică și strategie, iar Winkampaign apare ca o formă de institutionalizare a acestei relații într-o structură de firmă în care intră și un ministru român.
Un alt fapt controversat: firma Winkampaign nu și-a depus bilanțurile pe 2022 și 2023 și a fost declarată inactivă de ANAF în mai 2024. Cu alte cuvinte, o companie cu asociați de rang înalt – ministru în funcție, politician străin controversat și un consultant politic cu prezență internațională – funcționează opac, fără raportări financiare publice.
Alexandru Nazare a confirmat existența firmei și și-a asumat public asocierea, dar a subliniat că nu este administrator și că responsabilitatea documentelor contabile aparține altcuiva: „Responsabilitatea depunerii bilanțurilor revine exclusiv administratorului”, a declarat acesta pe Facebook.
Ceea ce nu explică, însă, este de ce un ministru de Finanțe ajunge asociat de afaceri cu un politician străin cu un trecut penal cunoscut și prin intermediul unui consultant politic extrem de influent la nivel internațional.
Georgiadis – dosar penal, condamnare și versiunea lui Despoiu
Nikolaos Georgiadis nu este un simplu consultant sau politician anonim. Presa greacă și cea moldovenească au relatat pe larg despre cazul său penal.
În 2019, Georgiadis – fost deputat și om de încredere al premierului grec Kyriakos Mitsotakis – a fost condamnat în primă instanță la Atena la 28 de luni de închisoare cu suspendare și plata a 20.000 de euro pentru fapte de natură sexuală cu minori. Dosarul pornește din Republica Moldova, unde Georgiadis fusese reținut în 2010, iar procurorii adunaseră dovezi serioase, inclusiv înregistrări video și interceptări telefonice.
Ulterior, după o modificare legislativă în Grecia, cazul s-a prescris, iar condamnarea a devenit inaplicabilă juridic – lucru care a declanșat un scandal mediatic în presa elenă.
Pentru Lucian Despoiu, însă, povestea are o altă explicație: „Dosarul a fost o mizerie politică. Georgiadis a fost victima unei lupte politice între Tsipras și Mitsotakis. În Republica Moldova nu a existat nicio victimă și niciun proces real”, a afirmat Despoiu pentru DeFapt.ro.
Deși această versiune există, faptele judiciare sunt incontestabile: a existat o condamnare, fie ea stinsă ulterior prin prescripție. Iar asocierea acestui personaj cu un ministru român și cu un consultant politic implicat în campanii electorale internaționale ridică întrebări legitime despre tipul de rețele în care operează Lucian Despoiu.
De la eJobs la geopolitică: ascensiunea unui român în culisele puterii europene
Winkampaign nu este doar „o firmă care n-a mers”. Este o piesă într-un puzzle mai mare care îi conectează pe:
– Despoiu - consultant politic român cu istoric de colaborări internaționale,
– Nazare - un ministru român în funcție,
– Georgiadis - un politician grec cu dosar penal,
– și rețele de consultanță politică transfrontaliere.
Toate acestea converg în jurul lui Lucian Despoiu, omul care reușește să opereze în zonele sensibile ale politicii: campanii electorale, consultanță strategică, infrastructură de influență.
Preluarea Atlantico duce jocul la alt nivel
Achiziția publicației Atlantico de către antreprenorul român Lucian Despoiu vine într-un moment extrem de sensibil pentru Franța, pe fondul unei crize politice profunde marcate de blocaj parlamentar, scăderea abruptă a autorității președintelui Emmanuel Macron și ascensiunea accelerată a formațiunilor radicale, de la extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen până la stânga dură reprezentată de Jean-Luc Mélenchon, într-un context în care presa joacă un rol strategic în modelarea opiniei publice, iar spațiul mediatic francez a devenit un veritabil câmp de luptă ideologic, fapt care amplifică greutatea simbolică și politică a preluării unei platforme de influență precum Atlantico de către un actor străin, într-un moment în care Franța își caută echilibrul între instabilitate internă și tensiuni geopolitice europene.
Comentează