România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR), cu măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE, însă persistă deficienţe în ceea ce priveşte, printre altele, calendarul evaluărilor riscurilor şi utilizarea sistematică a analizei datelor, a afirmat, într-o declaraţie transmisă AGERPRES, Lucian Romaşcanu, care a depus, joi jurământul ca membru al Curţii Europene de Conturi.
Lucian Romaşcanu, mesaj după ce a depus jurământul la Curtea Europeană de Conturi
"România a instituit un cadru antifraudă relativ cuprinzător pentru MRR, cu un organism de coordonare activ, evaluări structurate ale riscurilor de fraudă şi măsuri de detectare a fraudei aliniate în mare măsură la practicile utilizate pentru fondurile structurale ale UE.
Cu toate acestea, mai multe elemente-cheie au fost introduse cu întârziere, adesea în urma auditurilor PFIU (protejarea intereselor financiare ale UE, n.r.) ale Comisiei, şi persistă deficienţe în ceea ce priveşte calendarul evaluărilor riscurilor, utilizarea sistematică a analizei datelor şi monitorizarea datelor încărcate în Arachne (un instrument IT de căutare şi analiză automatizată a datelor şi care poate ajuta la identificarea riscurilor de fraudă, a iregularităţilor şi a conflictelor de interese n.r)", a explicat acesta.
Declaraţia vine după ce Curtea de Conturi Europeană a publicat, miercuri, un raport referitor la un audit care a evaluat eficacitatea sistemelor instituite de Comisia Europeană şi de patru state membre (Danemarca, Spania, Italia şi România) pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) în vederea protejării intereselor financiare ale UE împotriva fraudelor.
Romaşcanu a explicat că Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) joacă un rol activ în conceperea şi punerea în aplicare a cadrului antifraudă al MRR
În context, Romaşcanu a explicat că Organismul de coordonare din România (CIC PNRR) joacă un rol activ în conceperea şi punerea în aplicare a cadrului antifraudă al MRR. Acesta stabileşte cerinţe şi oferă orientări organismelor de punere în aplicare, inclusiv cu privire la procedurile de raportare a suspiciunilor de fraudă, la autoevaluările riscului de fraudă şi la utilizarea instrumentelor de detectare. Organismul de coordonare a elaborat, de asemenea, liste de verificare pentru a monitoriza respectarea de către organismele de punere în aplicare a cerinţelor antifraudă.
"În urma auditurilor efectuate de unitatea de informaţii financiare a Comisiei, atât organismul de coordonare cât şi organismele de punere în aplicare au actualizat o serie de proceduri, inclusiv modele de evaluare a riscului de fraudă, canale de avertizare în interes public, coduri de etică şi politica antifraudă. Aceste îmbunătăţiri ilustrează impactul pozitiv al auditurilor Comisiei asupra sistemului din România", susţine Lucian Romaşcanu.
România a fost selectată pe baza mai multor indicatori de risc pentru acest audit, inclusiv numărul de cazuri EPPO
El a precizat că România a fost selectată pe baza mai multor indicatori de risc pentru acest audit, inclusiv numărul de cazuri EPPO (Parchetul european, n.r.) legate de RRF (facilitatea pentru redresare şi Eficienţă, n.r.), constatările critice şi cele foarte importante din auditurile PFIU ale Comisiei, nivelul alocărilor financiare din MRR şi volumul plăţilor efectuate până în iulie 2024.
Auditul a evaluat sistemele antifraudă ale organismului de coordonare, ale organismului de audit şi ale celor două organisme de punere în aplicare selectate pe baza riscurilor entităţilor auditate anterior de Comisie.
"România a instituit un cadru antifraudă structurat, cu o implicare puternică a organismului de coordonare şi cu practici de audit aliniate la fondurile structurale ale UE. Auditurile Comisiei au fost un factor-cheie al îmbunătăţirilor dar introducerea lor a fost uneori tardivă", a mai spus Romaşcanu. El a subliniat, în context, că organismele de implementare din România utilizează modelul Comisiei privind riscul de fraudă.
Organismele de punere în aplicare din România aplică o abordare în materie de control al fraudei similară celei utilizate pentru fondurile structurale ale UE, combinând controalele administrative periodice cu cele bazate pe riscuri. Controalele antifraudă acoperă toate domeniile principale de risc. De asemenea, au fost elaborate liste de verificare care vizează în mod specific indicatorii de fraudă din contractele de achiziţii publice şi care sunt utilizate de organismele de punere în aplicare.
"Organismele MRR din România au instituit canale clare de avertizare în interes public care permit persoanelor să raporteze abaterile, protejându-şi în acelaşi timp identitatea. Avertizarea anonimă în interes public este disponibilă în majoritatea organismelor de punere în aplicare; un organism de punere în aplicare a introdus această opţiune în urma auditului. România este menţionată, de asemenea, printre exemplele de bune practici legate de comunicarea externă şi de mecanismele de avertizare în interes public", a mai precizat reprezentantul României la Curtea de Conturi Europeană.
Toate organismele de punere în aplicare selectate din România instituiseră politici antifraudă
În România, organismul de coordonare recomandă ca organismele de punere în aplicare să efectueze verificări în Arachne numai dacă există indicii ale unei posibile fraude. Unul dintre cele două organisme de punere în aplicare selectate a definit încă din momentul iniţierii măsurilor PNRR în ce etapă din ciclul de viaţă al unui proiect trebuie utilizat Arachne pentru a verifica eventuala existenţă a unor fraude. Celălalt organism de punere în aplicare a făcut acest lucru abia în 2025, după auditul Curţii.
"Până în mai 2025, România încărcase în Arachne aproape 8 000 de proiecte din cadrul RRF, cu mult mai puţine decât alte state membre. Spre deosebire de Italia, România nu are o imagine cuprinzătoare a încărcării tuturor proiectelor RRF, ceea ce reduce eficacitatea detectării fraudelor bazate pe date", a mai spus sursa citată.
Toate organismele de punere în aplicare selectate din România instituiseră politici antifraudă. Cu toate acestea, astfel cum s-a observat în mai multe state membre, unele politici au fost adoptate numai după ce prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei, iar acest calendar a redus asigurarea că garanţiile antifraudă adecvate erau pe deplin instituite la începutul punerii în aplicare a MRR.
Potrivit raportului Curţii de Conturi Europene publicat miercuri, Fondul de redresare al UE în urma pandemiei de COVID, cunoscut şi ca Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), continuă să prezinte multiple fisuri în sistemele de detectare, raportare şi corectare a fraudelor. O altă breşă în sistem vine din faptul că ţările din UE au obligaţia de a recupera de la destinatarii finali orice bani utilizaţi în mod fraudulos, dar nu trebuie să îi dea înapoi la bugetul UE. Finanţele UE nu sunt deci atât de bine protejate pe cât ar putea să fie, au comentat auditorii europeni.
Comentează