O replică a lucrării "Copil muşcat de şopârlă", semnată în anul 1597 de Michelangelo Merisi da Caravaggio, care a atras peste 30.000 de vizitatori la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara (MNArT), în perioada noiembrie 2024 - martie 2025, se găseşte în laboratorul de conservare - restaurare al Facultăţii de Arte şi Design (FAD) din cadrul Universităţii de Vest Timişoara (UVT), folosită ca material de studiu pentru masteranzii facultăţii.
Despre lucrarea originală, unii critici de artă consideră că subiectul ar fi însuşi pictorul, întrucât mâinile copilului - una întinsă, cealaltă ridicată, sunt într-o poziţie similară cu cele ale unui pictor care ţine paleta în timp ce pictează. După alţii, pictura ar fi inspirată din tema "Apollo Sauroktonos", în care o şopârlă otrăvitoare triumfă asupra zeului, în timp ce aranjamentul diferitelor fructe sugerează cele patru elemente, şopârla fiind simbolul focului, în epoca lui Caravaggio, potrivit Agerpres.
Pentru masteranzii FAD, copia picturii lui Caravaggio este un excelent suport de studiu, care poate fi deteriorat intenţionat, pentru a reface apoi lucrarea "originală", folosind diferite metode, tehnici şi materiale de intervenţie.
Pentru ca tinerii să devină cât mai performanţi în domeniu, FAD va începe o colaborare inclusiv cu Facultatea de Chimie Biologie Geografie a UVT, unde se derulează un program la masterat de "chimie criminalistică", în care se pot studia diferiţi pigmenţi folosiţi cu secole în urmă sau se poate determina dacă o lucrare este originală sau contrafăcută.
Absolvenţii care reuşesc să performeze în specializarea conservare-restaurare, au şanse de angajare în instituţii publice de artă şi cultură de peste 95%, potrivit decanului FAD, Diana Andreescu.
Expertul restaurator Silvia Trion, de la Departamentul Conservare-Restaurare al FAD, a declarat, pentru AGERPRES, că această specializare este cea mai complexă, un domeniu interdisciplinar în care deseori ne întâlnim cu un anume tip de investigaţii ştiinţifice, pe partea de chimie a operei de artă.
"Aici, practic, este incidenţa noastră cu chimiştii, în care ei ne ajută să luăm probe de la pigmenţi, lianţi şi să putem identifica exact care este natura materialului. Biologii vin pe de altă parte şi ne ajută în investigaţiile biologice, să vedem dacă avem atacuri ale unor anumite micro-deteriorări, care ne ajută să identificăm tipul de agenţi care degradează operele de artă. Colaborăm bine şi cu colegii de la fotografie, pentru că trebuie să ştim cum să punem în lumină o degradare, cum să o investigăm. Avem câteva replici în atelier, parte esenţială în procesul de restaurare. Noi, ca restauratori, trebuie să cunoaştem opera de artă în toată stratigrafia ei. (...). Ne-am folosit foarte mult de expoziţia lui Caravaggio, de la MNArT şi am creat câteva replici ca să putem reconstitui această tehnică. Pentru că noi, în momentul în care avem o lacună în opera de artă, trebuie să cunoaştem tehnica picturală foarte îndeaproape (...), stiluri picturale, tehnici. Replica lui Caravaggio o folosim în studiul diferitelor tehnici", a detaliat pictoriţa Silvia Trion.
Pe mesele laboratorului universitar sunt în proces de restaurare o Biblie în miniatură, din secolul al XIX-lea, care are 500 de pagini, de care se ocupă masteranda Alis Băcanu, o icoană a Fecioarei, pictură în ulei pe pânză, descoperită de restauratoarea Maria, o altă pictură în ulei, pe lemn, a Fecioarei cu Pruncul, care a fost descoperită prin înlăturarea altor straturi de culori, care îl reprezentau pe Sfântul Gheorghe.
"Ştim că abia după anul 1830, odată cu revoluţia industrială, au apărut pigmenţii artificiali. Este cert că deci că nu se putea picta cu un pigment artificial într-un anumit secol. De aceea, este foarte importantă analiza structurii interne a operei de artă, să o descoperim. (...). Avem (pentru conservare, n.r.) frescă, pictura flamandă, pictura în straturi, acuarele, avem stilul bizantin. Un exemplu de un studiu foarte interesant îl reprezintă o lucrare (pictură pe lemn, n.r.) care a fost cu totul acoperită de alt strat pictural. Deci, întregul original (care o reprezenta pe Fecioara cu Pruncul, n.r.) a fost folosit drept suport pentru altă opera de artă care îl reprezenta pe Sfântul Gheorghe. Este posibil că s-a schimbat hramul bisericii sau au fost alte motive multiple pentru care se face acest gen de intervenţie, dar care este degradantă pentru opera de artă. Pictura este dintr-o colecţie particulară, din zona Banatului", a explicat Silvia Trion.
Absolvenţii acestei secţii au oportunitate foarte bună de a se angaja, debutanţi, ca restaurator sau conservator într-un muzeu, dar ei mai pot fi muzeografi, cercetători în astfel de instituţii.
Pentru a fi un bun specialist în domeniu, universitara spune că sunt necesari aproape 15 ani de de aprofundare a studiilor de specialitate, prin cursurile organizate de Ministerul Culturii, în care tinerii se pot specializa şi să devină experţi restauratori.
Decanul Facultăţii de Arte şi Design a UVT, Diana Andreescu, a declarat, pentru AGERPRES, că ideal ar fi ca studenţii şi masteranzii FAD să se canalizeze şi spre o direcţie antreprenorială, în care să se pornească şi pe cont propriu, întrucât nu există foarte mulţi angajatori pe piaţa actuală.
"De aceea, noi îi pregătim pe tineri pe direcţia de a porni singuri, în echipă, de a-şi organiza propriul atelier şi există cursuri de competenţe antreprenoriale, atât la licenţă, cât şi la master (...). Pe partea de conservare - restaurante, care este o secţie mică, şansa de angajabilitate a absolvenţilor este de 95%. Sunt posturi dedicate instituţiilor culturale, muzeelor, galeriilor, unde se lucrează cu patrimoniu. Deci, în tot ce înseamnă cultură, proprietate de stat, este nevoie de aceşti restauratori sau conservatori pe diferite suporturi: hârtie, textile, pe partea de lemn, pe partea de pictură, pe partea de piatră şi de metal. Tinerii au nevoie de specializări şi supra-specializări. În această săptămână chiar a fost o discuţie despre criminalistică şi despre zona poliţiei, a jafurilor sau în care trebuie să există un poliţist expert care să dea o evaluare a celui produs, furat, dispărut etc. (...). Încă nu am intrat în această redirecţie momentan (chimie criminalistică, n.r.), pentru că profesorii de această specializare sunt supra-încărcaţi cu orele pe care le au, iar numărul studenţilor interesaţi este mic. Dar încercam să găsim soluţia de a accesa o intrare nouă, chiar în zona de criminalistică, unde au un aport important şi ei, dar şi în zona aceasta de poliţie de patrimoniu", a arătat decana FAD, Diana Andreescu.
În toamnă, FAD va lansa un catalog cu cei 25 top alumini ai Facultăţii de Arte şi Design, care va fi prezentat, alături de o expoziţie, la Institutul Cultural Român de la Londra.
Pentru ca studenţii şi masteranzii să îşi poată prezenta lucrările, conducerea FAD le-a creat acestora un spaţiu de expunere, în cadrul facultăţii, unde creaţiile tinerilor artişti vor fi etalate succesiv, câte două-trei săptămâni.
Acesta va fi un spaţiu al creativităţii în inima Timişoarei, dar şi o platformă de promovare a studenţilor, pentru că le este greu să iasă în evidenţă dintre numele consacrate.
Comentează