Când preşedintele american Donald Trump şi preşedintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Helsinki în 2018, cei doi au alarmat aliaţii SUA cu o întâlnire prietenoasă în care Trump i-a luat partea liderului rus în faţa propriilor agenţii de informaţii cu privire la interferenţa Moscovei în alegerile americane. Timpul zboară şi şeful Casei Albe se duce vineri în Alaska cu o stare de spirit diferită, cel puţin afişată la nivel public: a ajuns la capătul răbdării faţă de refuzul liderului de la Kremlin de a negocia sfârşitul războiului din Ucraina şi este furios din cauza atacurilor cu rachete asupra oraşelor ucrainene, comentează Reuters, potrivit news.ro.
Lumea aşteaptă să vadă dacă la Anchorage va apărea versiunea mai dură a lui Trump sau va fi fostul magnat imobiliar care a încercat în trecut să intre în graţiile fostului agent KGB.
Răspunsul ar putea avea implicaţii profunde pentru liderii europeni îngrijoraţi că Rusia, dacă i se va permite să acapareze părţi din Ucraina, va fi mai agresivă faţă de aliaţii NATO din apropierea graniţelor sale, precum Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia.
Este şi mai important pentru Ucraina, care a pierdut teren în faţa forţelor ruse după trei ani şi jumătate de lupte grele.
În ciuda tonului său mai dur faţă de Putin în ultimele luni, Trump are o istorie mai lungă de încercări de a-l potoli pe liderul rus. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Trump a refuzat să-l critice direct pe Putin. Preşedintele rus, la rândul său, respins de mai mulţi omologi, l-a lăudat pe Trump pentru eforturile sale de îmbunătăţire a relaţiilor ruso-americane.
Observatorii Kremlinului aşteaptă să vadă dacă Trump va fi din nou fermecat de Putin şi influenţat de argumentul acestuia că Rusia are dreptul să domine Ucraina. „Este rezonabil să ne temem că Trump va fi păcălit de Putin şi va încheia un acord dezastruos în detrimentul Ucrainei”, a declarat Dan Fried, diplomat al mai multor preşedinţi americani, care lucrează în prezent la Atlantic Council.
Dar este posibil şi un alt scenariu, a adăugat Fried. „Există o posibilitate rezonabilă ca administraţia să realizeze că Putin încă se joacă cu ei”, a spus Fried.
GESTURI PRIETENOASE
Administraţia Trump a încercat să mai tempereze aşteptările, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, declarând marţi reporterilor că întâlnirea va fi „un exerciţiu de ascultare”.
Trump le-a spus miercuri jurnaliştilor că ar putea media o a doua întâlnire care să îl includă atât pe Putin, cât şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, dacă întâlnirea din Alaska va decurge bine.
Rusia nu a dat niciun semn că ar fi dispusă să facă concesii, în contextul îngrijorărilor Ucrainei că Trump ar putea încheia un acord fără consultarea Kievului. Zelenski spune că ar dori să vadă mai întâi un armistiţiu, urmat de garanţii de securitate.
Când Trump a preluat din nou funcţia de la Casa Albă, în ianuarie, preşedintele republican a încercat să reînvie cordialitatea cu liderul rus din primul său mandat, exprimându-şi simpatia pentru poziţia izolată a lui Putin în lume şi promiţând să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore.
Pe măsură ce administraţia a redus presiunea asupra Rusiei, unii consilieri ai lui Trump au repetat argumentele Rusiei, spre consternarea susţinătorilor Ucrainei. În martie, trimisul special al SUA, Steve Witkoff, a sugerat într-un interviu podcast cu comentatorul conservator Tucker Carlson că Rusia are dreptul să captureze patru regiuni din Ucraina continentală – Doneţk, Luhansk, Zaporojie şi Herson, deoarece „vorbesc limba rusă”.
Iar într-o întâlnire dramatică la Casa Albă, în februarie, Trump şi vicepreşedintele JD Vance l-au certat pe Zelenski pentru modul în care a gestionat războiul, spre bucuria extremiştilor din Rusia.
TRUMP ÎNCEPE SĂ-ŞI PIARDĂ RĂBDAREA
În ciuda tuturor măsurilor de conciliere, liderul rus a refuzat să se alăture eforturilor lui Trump de a conduce cele două părţi către un acord de pace. Putin a discutat regulat cu Trump, dar a continuat raidurile aeriene mortale împotriva Ucrainei.
Vărsarea de sânge continuă l-a determinat pe Trump să adopte o poziţie mai dură în iulie şi să se plângă că Putin trage de timp. Trump a acceptat să trimită noi arme Ucrainei – care vor fi plătite de Europa – şi a ameninţat cu noi sancţiuni financiare împotriva Moscovei.
Săptămâna trecută, Trump a impus o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor indiene de petrol din Rusia – o presiune indirectă asupra Moscovei –, dar s-a abţinut să-şi pună în aplicare ameninţările de a impune sancţiuni mai severe. Miercuri, el a ameninţat cu „consecinţe grave” dacă Rusia nu va încheia un acord.
„Deşi tonul Casei Albe s-a schimbat, acesta nu a fost urmat de o extindere a sancţiunilor americane – termenele limită ale lui Trump pentru sancţiuni suplimentare sunt amânate pe rând – sau de noi angajamente financiare din partea Washingtonului pentru consolidarea securităţii Ucrainei”, a declarat Nicholas Fenton, din cadrul Programului Europa, Rusia şi Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
Luni, Trump a declarat că ar urma să ştie în două minute dacă Putin este dispus să facă concesii. „S-ar putea să spun: mult noroc! Continuaţi să luptaţi. Sau s-ar putea să spun: putem ajunge la un acord”, a afirmat el.
UN SHOWMAN CARE TÂNJEŞTE DUPĂ APLAUZE
Pentru Trump, care este atras de spectacolul unui summit de mare anvergură, urmărit de întreaga lume, atracţia încheierii unui acord este puternică.
El s-a angajat într-o campanie deschisă pentru obţinerea Premiului Nobel pentru Pace în acest an, subliniind ceea ce el consideră a fi victoriile sale diplomatice, şi a neliniştit aliaţii SUA cu dorinţa sa de a încheia un acord de pace în Ucraina, care, în opinia lor, l-ar putea încuraja Putin.
În ultimele zile, liderii ucraineni şi europeni au protestat în legătură cu afirmaţia lui Trump că Rusia şi Ucraina vor trebui să facă schimburi de teritorii pentru a ajunge la un acord de pace. În timp ce Rusia ocupă Crimeea şi vaste zone din estul Ucrainei, ucrainenii nu mai deţin niciun teritoriu rus, ceea ce ridică întrebarea: ce anume ar putea fi schimbat?
Trump insistă că, având în vedere relaţia sa personală cu Putin, el este singurul care poate pune capăt războiului.
John Bolton, care a fost unul dintre consilierii de securitate naţională ai lui Trump în primul său mandat şi este acum un critic acerb, a declarat că este îngrijorat de faptul că Putin „începe să-şi exercite magia” asupra lui Trump. „Relaţiile personale au evident un rol în afacerile externe, la fel ca în orice alt domeniu. Dar când eşti unul dintre cei mai duri oameni din lume, precum Vladimir Putin, nu este vorba de emoţii, ci de un calcul rece. Trump nu înţelege acest lucru”, a declarat Bolton.
Într-o postare pe reţelele sociale, miercuri, Trump s-a plâns că „mass-media foarte nedreaptă lucrează la întâlnirea sa cu Putin”, citând declaraţii ale unor „rataţi concediaţi” precum Bolton.
Istoricul vizitelor președinților ruși în SUA
Vladimir Putin este primul preşedinte rus care vizitează Alaska, un teritoriu vândut de Moscova Statelor Unite în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari. Aceasta ar fi a opta vizită a lui Putin în SUA în calitate de preşedinte, funcţie pe care o deţine de la sfârşitul anului 1999, cu excepţia unei pauze de patru ani, între 2008 şi 2012, când aliatul său apropiat, Dmitri Medvedev, a ocupat cea mai înaltă funcţie la Kremlin. Reuters prezintă câteva detalii despre vizitele anterioare ale lui Putin în Statele Unite în calitate de preşedinte, precum şi un rezumat al vizitelor efectuate de Medvedev şi Boris Elţîn, predecesorul său.
2015 - Ultima dată când Putin a fost în SUA, a venit la New York pentru Adunarea Generală a ONU şi a purtat discuţii cu preşedintele de atunci, Barack Obama. Întâlnirea a fost una rece, Obama criticându-l dur pe Putin pentru conflictul din estul Ucrainei, unde forţele susţinute de Rusia luptau împotriva trupelor guvernamentale. Cei doi lideri s-au ciocnit şi pe tema Siriei şi a soartei preşedintelui de atunci, Bashar al-Assad, într-un moment în care Moscova era gata să intervină militar de partea lui Assad împotriva forţelor rebele.
2007 - Putin a fost invitat la casa familiei predecesorului lui Obama, George W. Bush, în Kennebunkport, Maine, într-un moment în care relaţiile erau foarte tensionate din cauza opoziţiei Rusiei faţă de un sistem american de apărare antirachetă planificat în Europa de Est, a criticilor SUA faţă de ceea ce se spunea că era regresul democraţiei sub Putin şi a dezacordului privind statutul de stat al Kosovo. Bush şi Putin au purtat discuţii informale despre securitatea nucleară, Iran şi Coreea de Nord. Bush a descris ulterior cum au petrecut un weekend pescuind şi discutând despre sistemele de apărare antirachetă din Polonia şi Republica Cehă, care îl îngrijorau pe Putin. S-au găsit unele puncte comune, a remarcat Bush, glumind că Putin a fost singurul care a prins un peşte.
2005 - Putin a participat la Summitul Mondial din 2005 de la New York şi a purtat ulterior discuţii la Casa Albă cu preşedintele Bush. Întâlnirea lor a fost parţial umbrită de uraganul Katrina, care a devastat New Orleans-ul. Putin a oferit ajutor şi cuvinte de sprijin. Preocupările legate de dezvoltarea armelor nucleare de către Iran şi Coreea de Nord erau foarte mari în acea perioadă.
2004 - Putin a participat la summitul G8 de pe Sea Island, în Georgia, şi a fost prezent şi la Washington, la funeraliile fostului preşedinte Ronald Reagan. El a purtat discuţii cu preşedintele Bush, care l-a salutat pe liderul rus ca pe un prieten. Irakul era în centrul atenţiei, la un an după invazia americană, Putin ajutându-l pe Bush să obţină o rezoluţie a ONU care sprijinea guvernul interimar irakian.
2003 - Putin s-a aflat la New York pentru Adunarea Generală a ONU şi a purtat discuţii la Camp David, în Maryland, cu preşedintele Bush. Putin şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la invazia americană din Irak din acelaşi an, dar conferinţa de presă comună a fost una prietenoasă, Bush declarând că Washingtonul şi Moscova sunt aliaţi în ceea ce el a numit „războiul împotriva terorismului”. Cei doi au vorbit despre extinderea cooperării în Irak şi Afganistan şi despre lărgirea cooperării militare dintre SUA şi Rusia.
2001 - Putin a efectuat o vizită de stat în SUA, vizitând Washingtonul, New York-ul şi Texasul la două luni după ce aproape 3.000 de persoane au fost ucise în atacurile din 11 septembrie. Putin, primul lider străin care l-a sunat pe Bush pentru a-şi exprima solidaritatea după atac, a vizitat locul din New York unde se înălţa cândva World Trade Center şi a scris pe un perete: „Marele oraş şi marea naţiune americană vor învinge!!!”
Fostul ofiţer KGB a participat la o şedinţă restrânsă a CIA, s-a întâlnit cu liderii Congresului SUA şi a purtat discuţii cu preşedintele Bush, participând la o cină informală la ferma lui Bush din Texas.
2000 - Putin a zburat la New York pentru a participa la Summitul Mileniului şi a ţinut un discurs în faţa Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia este membru permanent. În discursul său, el a pledat pentru o abordare multilaterală, mai degrabă decât unilaterală, a afacerilor internaţionale. De asemenea, a purtat discuţii cu preşedintele de atunci, Bill Clinton, ambii fiind de acord să se angajeze din nou şi, în unele cazuri, să extindă diverse iniţiative privind controlul armamentului şi neproliferarea nucleară.
Dmitri Medvedev, care a fost preşedinte în perioada 2008-2012, a efectuat cinci vizite în Statele Unite şi s-a prezentat la acea vreme ca un reformator pro-occidental. Cea mai mediatizată vizită a sa a avut loc în iunie 2010, când s-a întâlnit cu preşedintele Obama la un restaurant din apropierea Washingtonului pentru a mânca un burger şi cartofi prăjiţi, în contextul unei tentative de „resetare” a relaţiilor. De atunci, Medvedev a devenit unul dintre cei mai vocali critici antioccidentali din Rusia.
Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei din perioada post-sovietică, a efectuat patru vizite oficiale în Statele Unite după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991. Bill Clinton avea să dezvăluie într-un interviu, câţiva ani mai târziu, că, în timpul uneia dintre vizitele sale la Washington, la mijlocul anilor 1990, agenţii serviciilor secrete americane l-au găsit pe Elţîn, în miezul nopţii, rătăcind pe stradă în lenjerie intimă, beat şi dorind pizza.
Comentează