Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Magistrații nu vor amnistie, iar la grațieri pun condiții: Pe cine vor, în continuare, în PUȘCĂRII

ciocanel judecator

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor au avut o întâlnire cu ministrul Justiţiei, Florin Iordache, în cadrul căreia au precizat că resping adoptarea unei legi privind amnistia, iar o eventuală lege a graţierii trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi să excludă infracţiunile de corupţie.

Potrivit unui comunicat al UNJR, în cadrul întâlnirii care a avut loc marţi au fost discutate subiecte de interes comun privind problemele curente cu care se confruntă sistemul judiciar şi implementarea unor soluţii pentru îmbunătăţirea actului de justiţie.

Citește și: De ce nu ține Klaus Iohannis nici un fel de aparatură tehnică în biroul prezidențial

Unul dintre subiectele abordate s-a referit la o lege a amnistiei şi graţierii. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au subliniat că amnistia şi graţierea sunt două instituţii diferite, cu meniri diferite şi efecte diferite.

"Astfel, dacă graţierea are ca efect 'iertarea de pedeapsă' şi este folosită, într-adevăr, şi ca soluţie în cazul suprapopulării penitenciarelor, pedeapsa aplicată nemaiexecutându-se, în cazul amnistiei efectele sunt mult mai puternice. Amnistia e o cauză de încetare a procesului penal şi şterge consecinţele acestuia, inclusiv pedepsele complementare, acordându-se, de regulă, pentru anumite tipuri de infracţiuni, la schimbarea unor regimuri politice, când noua viziune ori noua realitate impune iertarea lor. Ca atare, este evident că justificarea amnistiei prin supra-aglomerarea penitenciarelor este un argument fals şi folosit periculos în acest context, astfel încât asociaţiile resping categoric o astfel de măsură", declară magistraţii.

Citește și: Ultima NEBUNIE a lui Donald Trump: Omul care anunță președinții încă din 1957 a fost DEMIS / VIDEO

În ceea ce priveşte o eventuală graţiere, UNJR susţine că această măsură este justificată de supra-aglomerarea şi condiţiile inumane din penitenciare, lucru evidenţiat de repetatele condamnări la CEDO.

"În opinia UNJR şi AMR, o eventuală lege de graţiere trebuie să vizeze doar infracţiuni cu un redus grad de pericol social şi care să excludă infracţiunile de corupţie. În vederea găsirii celei mai bune forme pentru o asemenea lege a graţierii ar fi binevenită o dezbatere publică, purtată cu argumente factuale şi raţionale", au mai spus magistraţii.

Citește și: Au pus GPS la vaci pentru ca turiștii să nu mai fie deranjați / VIDEO

UNJR şi AMR au mai susţinut necesitatea implementării soluţiilor enumerate în "Memorandumul privind Justiţia", document programatic ce prezintă o serie de soluţii principale pentru îmbunătăţirea sistemului judiciar. Memorandumul a fost votat de majoritatea covârşitoare a adunărilor generale ale judecătorilor în perioada septembrie - octombrie 2016.

Un subiect asupra căruia s-a convenit a fost necesitatea aplicării de îndată a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ce obligă Ministerul Justiţiei la eliminarea inechităţilor salariale din sistemul judiciar.

Citește și: S-a găsit unguentul eficace împotriva maladiei Lyme

Participanţii au agreat, de asemenea, reluarea discuţiilor atât în ceea ce priveşte modificarea Legilor Justiţiei, cât şi necesitatea aducerii unor corecturi Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, magistraţii urmând a trimite Ministerului Justiţiei propuneri concrete în acest scop.

Un alt punct important în discuţie a fost legat de găsirea de soluţii pentru degrevarea instanţelor de judecată, prin luarea unor măsuri care să aibă ca rezultat scăderea numărului de dosare.

Citește și: Vine marea amnistie fiscala!

UNJR a susţinut necesitatea degrevării instanţelor şi eliminarea practicii neunitare, urmând a trimite Ministerului Justiţiei o propunere legislativă cu acest obiect.

Un alt subiect pe agenda de discuţii a ţinut de răspunderea magistraţilor. AMR şi UNJR au susţinut că orice discuţie pe această temă trebuie să pornească de la analizarea cadrului legal deja existent, premisa susţinută în mod repetat în spaţiul public că nu ar exista o răspundere a magistraţilor fiind nefondată.

Citește și: Angelina Jolie și Brad Pitt divorțează cu un judecător…PRIVAT

AMR a subliniat că, în ceea ce priveşte răspunderea penală, magistraţilor li se aplică acelaşi Cod penal ca oricărui cetăţean. Magistraţii condamnaţi pentru corupţie au primit pedepse ridicate, fapt ce relevă pe deplin că magistraţii răspund pentru faptele lor, se arată în comunicat.

În ceea ce priveşte răspunderea disciplinară a magistraţilor, aceasta este pe larg reglementată în Legea privind statutul magistraţilor, art. 99 din Legea 303/2004 prevăzând nu mai puţin de 21 de abateri disciplinare, între care şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă.

Citește și: Cine este David Clark, autorul unui asa zis raport despre justitia din Romania

Răspunderea pentru erori judiciare este reglementată prin Constituţie, Legea 303/ 2004 şi Codul civil, acesta fiind contextul legal în care sunt prevăzute norme privind răspunderea civilă (materială) a magistraţilor.

În acelaşi context, judecătorii au subliniat că folosirea răspunderii penale sub forma anchetării judecătorilor pentru soluţiile date, fără ca aceştia să fie acuzaţi şi de fapte de corupţie, pune în pericol independenţa judecătorilor, iar această problemă trebuie analizată cu atenţie.

Citește și: Tinerii fac SEX după doar 10 mesaje / STUDIU

Referitor la necesitatea îmbunătăţirii activităţii Inspecţiei Judiciare şi a legislaţiei în materie, inclusiv sub aspectul termenelor de prescripţie, aceasta urmează a fi discutată în cadrul dezbaterilor pe Legile Justiţiei.

De asemenea, reprezentanţii celor două asociaţii au subliniat eforturile şi demersurile făcute începând cu 2015 pentru a se lămuri problema implicării serviciilor secrete în justiţie.

Citește și: Cum DĂ PAPUCII fiecare ZODIE

Punctual, în ceea ce priveşte verificările făcute de CSAT pe declaraţiile date pe proprie răspundere că magistraţii nu sunt ofiţeri acoperiţi, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii, asociaţiile au subliniat că aceste verificări trebuie să aibă loc efectiv, iar metodologia să fie publică. În cazul în care CSAT nu poate oferi garanţii cu privire la modul efectiv de verificare a declaraţiilor magistraţilor, se impune o modificare legislativă în acest domeniu.

La întâlnirea cu ministrul Florin Iordache au participat, din partea magistraţilor, Andreea Ciucă - preşedintele interimar al AMR, Mariana Croitoru - membru în Consiliul Director al AMR, Mădălina Afrasinie, Dana Gîrbovan - preşedintele UNJR, Iulia Craiu - membru în Consiliul Director al UNJR, procuror Constantin Sima - preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.