Magistrații acuză: Documentarul Recorder alimentează presiuni politice asupra justiției

Autor: Florin Pușcaș

Publicat: 15-12-2025 17:30

Actualizat: 15-12-2025 19:00

Article thumbnail

Sursă foto: I.A.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului susțin că dezbaterile publice generate de documentarul Recorder despre funcționarea sistemului judiciar necesită „clarificări esențiale”, pentru o informare corectă și echilibrată a opiniei publice.

Într-un comunicat comun, cele trei organizații afirmă că judecătorii au nu doar dreptul, ci și obligația de a semnala public disfuncționalitățile care afectează independența justiției, buna administrare a cauzelor sau drepturile fundamentale ale cetățenilor.

Asociațiile de magistrați cer clarificări după documentarul Recorder

Potrivit documentului, exprimarea unor opinii profesionale critice, bazate pe aspecte concrete și verificabile, reprezintă o manifestare de loialitate față de statul de drept și nu poate fi calificată drept abatere disciplinară. Asociațiile invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, arătând că magistrații beneficiază de „un grad ridicat de protecție a libertății de exprimare” atunci când se pronunță asupra unor chestiuni de interes public ce privesc funcționarea justiției.

În acest context, UNJR, AMR și AJADO susțin că eventualele critici punctuale formulate de judecători trebuie analizate „cu maximă atenție, în mod obiectiv, echilibrat și lipsit de prejudecăți”, tocmai pentru a permite corectarea disfuncționalităților și pentru a evita concluzii simplificate sau eronate despre o realitate juridică complexă.

Verificările Inspecției Judiciare, cerute „de substanță”

Cele trei asociații salută decizia Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii de a sesiza Inspecția Judiciară în urma aspectelor prezentate în documentarul Recorder, însă insistă ca verificările să fie unele de fond, nu formale. Ele solicită ca demersul să fie realizat „cu maximă obiectivitate, cu respectarea principiilor legalității și imparțialității” și să vizeze problemele reale semnalate în spațiul public.

În comunicat se subliniază că rezultatele acestor verificări ar trebui făcute publice, în limitele legii, pentru a elimina suspiciunile și pentru a asigura o informare corectă și completă a opiniei publice. Asociațiile consideră că doar un control de substanță poate contribui la clarificarea situațiilor invocate și la recâștigarea încrederii în sistemul judiciar.

Totodată, UNJR, AMR și AJADO avertizează că focalizarea exclusivă pe aspecte procedurale sau disciplinare ar rata scopul real al verificărilor, acela de a identifica și corecta eventuale disfuncționalități sistemice.

Critici la adresa modului de prezentare a competenței DNA

Un capitol amplu al documentului este dedicat modului în care documentarul Recorder ar fi prezentat istoricul modificărilor legislative privind competența de anchetare a judecătorilor și procurorilor. Asociațiile de magistrați califică această prezentare drept „profund subiectivă” și „vădit tendențioasă”, susținând că scopul ar fi fost acela de a genera emoție publică pentru a readuce competența DNA în această materie.

Potrivit comunicatului, modificarea competenței nu ar fi reprezentat „un cadou făcut de politicieni magistraților”, ci un răspuns necesar la anchete penale considerate abuzive, folosite ca instrument de presiune asupra judecătorilor, în special asupra celor care instrumentau cauze sensibile sau ocupau funcții importante. Asociațiile invocă exemple concrete din hotărâri judecătorești și decizii de achitare, în care s-ar fi constatat încălcarea secretului deliberării și utilizarea anchetelor penale pentru a cenzura soluții pronunțate de instanțe.

În sprijinul acestor afirmații este citat raportul Inspecției Judiciare din 2019, validat de CSM, care arată că aproape 2.000 de judecători au fost vizați de dosare DNA, multe dintre acestea fiind finalizate prin clasări sau achitări, după perioade îndelungate de anchetă. Asociațiile concluzionează că aceste practici au reprezentat „amenințări grave la adresa independenței justiției”, justificând modificările legislative criticate în documentar

Avertisment privind „justiția capturată” și agenda politică

UNJR, AMR și AJADO atrag atenția că probleme punctuale semnalate în documentarul Recorder ar fi fost extrapolate într-un mod „revoltător și extrem de periculos”, pentru a susține teza unei așa-numite „justiții capturate”. Ele subliniază că materialul se referă la dosare penale de corupție și la o singură instanță, în condițiile în care în România funcționează peste 240 de instanțe, iar majoritatea cauzelor vizează drepturi fundamentale ale cetățenilor.

În opinia asociațiilor, generalizarea acestor situații și folosirea lor ca argument pentru noi modificări ale legilor justiției riscă să transforme o dezbatere legitimă într-un instrument de manipulare politică. Ele avertizează că astfel de concluzii pot submina grav încrederea publicului în sistemul judiciar.

Documentul mai arată că publicarea materialului Recorder cu o zi înainte de pronunțarea Curții Constituționale asupra proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților nu poate fi ignorată în analiza contextului general. Asociațiile susțin că aceasta se înscrie într-o campanie mai largă de decredibilizare a puterii judecătorești, desfășurată de aproape un an, care ar avea ca efect slăbirea independenței justiției.

Apel la o dezbatere onestă și lipsită de presiuni

În concluzie, UNJR, AMR și AJADO reafirmă sprijinul pentru libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor și pentru protejarea acestora împotriva oricăror presiuni generate de pozițiile critice asumate public. Ele subliniază însă că orice dezbatere despre justiție trebuie purtată „cu onestitate, obiectivitate și respect față de faptele verificate concret”, fără inflamări ideologice sau politice.

Asociațiile avertizează că o nouă reformă inițiată într-un climat dominat de emoție și polarizare riscă să nu întărească statul de drept, ci să ducă la confiscarea temei justiției în scopuri politice. „Nu vom accepta instrumentalizarea problemelor reale ale sistemului judiciar pentru lupte de putere”, se arată în finalul comunicatului comun.

Google News
Explorează subiectul
Comentează
Articole Similare
Parteneri