Întrebarea nu mai este dacă președintele Donald Trump a pierdut controlul asupra narațiunii noului său război din Iran. Este dacă a pierdut controlul chiar asupra războiului în sine, relatează CNN.
Războaiele, odată începute, creează o dinamică proprie, insidioasă, care poate depăși capacitatea Casei Albe de a controla mesajul politic. Dacă acestea scapă de sub controlul unui președinte, apare o situație periculoasă din punct de vedere politic. După începutul fulgerător al conflictului, marcat de asasinarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, echipa lui Trump ar fi sperat ca, la trei săptămâni distanță, situația să fie mai clară. În schimb, o cale de ieșire rămâne greu de identificat.
Escaladarea conflictului și efectele globale
Deși Statele Unite și Israel au provocat distrugeri semnificative asupra complexului militar-industrial al Iranului, Teheranul a preluat inițiativa prin extinderea impactului războiului. Închiderea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului, amenință să paralizeze economia globală. Americanii resimt deja efectele, iar prețurile benzinei se apropie de 4 dolari pe galon.
Situația se poate agrava.
Instalații petroliere și de gaze din zona Golfului sunt atacate. Trump a susținut că nu știa că Israelul plănuia să atace câmpul de gaz South Pars din Iran, afirmație contrazisă de surse CNN. Ulterior, el a declarat că i-a spus premierului Benjamin Netanyahu „să nu facă asta”. Episodul a alimentat îngrijorările că Israelul, și nu SUA, controlează direcția războiului.
Statele din Golf, afectate de atacuri cu rachete și drone, sunt nemulțumite că prosperitatea lor este pusă în pericol de un conflict declanșat de aliatul american.
Trump este frustrat că nu poate cere pur și simplu europenilor să trimită nave pentru redeschiderea strâmtorii. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „acesta nu este războiul nostru”.
Administrația americană nu a oferit până acum o strategie clară pentru încheierea conflictului, deși Trump afirmă că războiul se va termina „în curând”. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că nu există un calendar clar pentru retragere.
Presiuni interne și întrebări fără răspuns
Legiuitorii americani cer clarificări, mai ales în contextul solicitării de finanțare a războiului, care ar putea ajunge la 200 de miliarde de dolari.
Senatoarea Lisa Murkowski a subliniat îngrijorările alegătorilor privind durata conflictului, costurile și eventualele desfășurări de trupe.
Trump susține că „aproape tot ce putea fi distrus a fost distrus”, însă oficialii admit că regimul iranian nu este încă slăbit decisiv.
Directorul Serviciilor Naționale de Informații, Tulsi Gabbard, a declarat că regimul iranian este afectat, dar „pare intact”.
Iranul își urmărește propriile obiective
Deși ar putea pierde în confruntarea militară, Iranul își urmărește obiectivul principal: supraviețuirea regimului. Prin afectarea economiei globale și închiderea Strâmtorii Ormuz, Teheranul crește presiunea politică asupra lui Trump.
Surprinzător, administrația americană nu a anticipat acest scenariu.
Experții avertizează că redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea necesita o intervenție militară semnificativă la sol. Bombardamentele aeriene nu sunt suficiente pentru a elimina complet amenințările.
Trump se confruntă astfel cu o dilemă clasică: pentru a ieși dintr-un război, este nevoit să escaladeze mai întâi conflictul.
O criză fără direcție clară
Oficialii americani rec unosc lipsa unei strategii clare. Un fost oficial de securitate a declarat că obiectivele par să se schimbe constant și că războiul nu era prevăzut să devină unul de durată.
Washingtonul a mizat pe momentul în care Trump va declara victoria și va retrage trupele, însă escaladarea conflictului face acest scenariu tot mai improbabil.
Un conflict care riscă să definească mandatul lui Trump
Războiul ar putea deveni definitoriu pentru al doilea mandat al președintelui, într-un context în care costurile, durata și efectele asupra economiei și politicii interne rămân incerte.
Comentează