Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) resping ferm criticile formulate de fostul ministru al Justiției Stelian Ion la adresa programului de formare inițială al auditorilor de justiție, calificându-le drept „eronate” și „cu rea-credință”. Reacția vine după ce, pe 30 martie 2026, acesta a publicat o postare critică referitoare la componenta de voluntariat inclusă în pregătirea viitorilor magistrați.
Organizațiile profesionale arată că „iau act cu stupoare de tendința distructivă la adresa sistemului de justiție din România”, acuzând faptul că sunt criticate „în mod eronat și cu rea-credință aspecte legate de modalitatea de formare a viitorilor magistrați, fără a se cântări justețea celor afirmate și în lipsa unei minime informări”.
Voluntariatul, parte esențială a formării magistraților
Potrivit comunicatului, programul de voluntariat introdus în formarea auditorilor de justiție urmărește dezvoltarea unor abilități non-juridice esențiale pentru exercitarea profesiei. Sunt vizate competențe precum empatia, negocierea, medierea conflictelor, adaptarea mesajului la diverse categorii sociale și capacitatea de comunicare cu persoane din medii diferite.
Reprezentanții magistraților subliniază că implicarea auditorilor în activități de voluntariat „care vin în întâmpinarea nevoilor unor categorii de persoane vulnerabile (...) sau programe care au ca scop protecția mediului înconjurător, a patrimoniului cultural” contribuie la „dezvoltarea personală, socială, civică și profesională a acestora”.
De asemenea, documentul arată că aceste activități au fost deja implementate și evaluate, fiind reflectate inclusiv în Raportul de activitate al Institutului Național al Magistraturii (INM) pe anul 2025, care a prezentat, prin campania „Jurnal de voluntar”, implicarea auditorilor în diverse acțiuni caritabile.
„O formare complexă, dincolo de teorie”
Asociațiile de magistrați insistă că profesia nu poate fi redusă la pregătirea strict teoretică. „Înțelegerea activităților ‘legate de justiție’ prin limitarea la cele care au în vedere strict studiul scolastic al dreptului reprezintă o manieră simplistă şi neconformă de evaluare a profesiei de magistrat”, se arată în comunicat.
Contactul direct cu persoane din medii sociale diverse este considerat esențial pentru ca viitorii judecători și procurori să dobândească o „înțelegere de ansamblu, obiectivă a aspectelor socio-umane” relevante în procedurile judiciare.
Totodată, organizațiile resping ideea că participarea la aceste activități ar reprezenta o formă de constrângere, precizând că respectarea programului de formare „nu reprezintă o dovadă de obediență, ci de respectare a contractului de formare inițială, semnat de fiecare auditor de justiție”.
Critici respinse și comparații europene
În ceea ce privește afirmațiile privind durata formării la INM, organizațiile le califică drept „malițioase” și lipsite de fundament, invocând exemple din alte state europene. Astfel, în Spania formarea depășește patru ani, în Franța durează 31 de luni, iar în Portugalia și Danemarca ajunge la trei ani.
„Astfel de afirmații nejustificate contribuie la agravarea campaniei de denigrare a sistemului de justiție”, avertizează semnatarii comunicatului, adăugând că acestea „nu pot fi atenuate prin nicio scuză rezonabilă din partea unei persoane care a deținut calitatea de ministru al Justiției”.
În final, organizațiile profesionale susțin că integrarea componentelor sociale și de voluntariat în pregătirea magistraților contribuie la consolidarea încrederii publice în justiție, prin formarea unor profesioniști capabili să înțeleagă impactul social al deciziilor lor.
Comentează