DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Mai are România un viitor demografic?

INSSE

INS a dat publicității documentul "Proiectarea populației Românie în profil teritorial". Consultând documentul vom găsi destule motive de îngrijorare.

România are o rată de fertilitate scăzută. Practic, după cum vedem și în harta de mai jos, doar județul Vaslui atinge rata de înlocuire de 2,1 copii la fiecare femeie.

content-image

Ca rezultat, populația îmbătrânește. "Structura pe vârste a populaţiei rezidente poartă amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal scăderii natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei tinere (0-14 ani). Creşterea speranţei de viaţă a determinat creşterea numărului şi ponderii populaţiei vârstnice (65 de ani şi peste). Astfel, la 1 iulie 2015 populaţia tânără de 0-14 ani a scăzut cu 88,6 mii persoane în comparaţie cu 1 iulie 2012, iar populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste a crescut cu 156,4 mii persoane în aceeaşi perioadă", spune studiul.

Iar pe măsură ce populația îmbătrânește, din ce în ce mai puțini tineri susțin din ce în ce mai mulți bătrâni. "Raportul total de dependenţă demografică exprimă sintetic mutaţiile intervenite în structura de vârstă a populaţiei judeţelor. La nivelul ţării, raportul total de dependenţă a ajuns la mijlocul anului 2015 la 49 tineri şi vârstnici ce revin la 100 adulţi, în creştere faţă de anul 2012 (47 tineri şi vârstnici ce revin la 100 adulţi). În cadrul judeţelor, în general, se constată o creştere a raportului de dependenţă în anul 2015 în comparaţie cu anul 2012, iar valorile au oscilat între 62 (judeţul Teleorman) şi 40 populaţie tânără şi vârstnică raportaţi la 100 adulţi (judeţul Timiş)."

"Dezechilibrul între generaţii este evidenţiat şi de indicele de îmbătrânire care, în anul 2015, a fost de 111 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani (faţă de 103 vârstnici la 100 tineri sub 15 ani în anul 2012)," mai adaugă studiul. În comparaţie cu anul 2012, în 2015 indicele de îmbătrânire a crescut în toate judeţele."

Alte probleme demografice menționate în raport sunt mortalitatea infantilă ridicată  și durata de viață scurtă raportat la media europeană. Mortalitatea infantilă este de 7,6 decese sub 1 an la 1000 născuţi-vii, faţă de media europeană de 3,6 decese sub 1 an la 1000 născuţi-vii. Speranţa de viaţă la naştere înregistrată în 2015 la bărbaţi a fost de 71,94 ani, iar la femei de 78,90 ani. Locuitorii municipiul Bucureşti au cea mai mare speranţă de viaţă la naştere (la bărbaţi 74,70 ani şi la femei 80,56 ani în 2015). La cealaltă extremă se situează locuitorii din judeţul Călăraşi, cu o speranţă de viaţă la naştere la bărbaţi de 69,43 ani şi judeţul Satu Mare cu o speranţă de viaţă la naştere la femei de 76,91 ani.

Deci, încotro?

Demografii ne avertizează fără echivoc asupra faptului că suntem într-un declin demografic. Graficul de mai jos înfățișează mai multe scenarii, toate negative. Până în 2060 România ar putea fi redusă la 13-16 milioane de locuitori.

content-image

Ce putem face. Politicile demografice își produc cu greu efectele și, chiar cu un stat eficient cu politici demografice bune, reversarea trendului este dificilă. Alte țări au rezolvat această problemă deschizând larg porțile migrației. Dar românii nu par prea entuziaști în acest sens și, mai important, migranții preferă să se refugieze în țări mai prospere.

Singura soluție este să învățăm să folosim resursele pe care le avem. Una din aceste resurse este populația rurală, deși și aceasta este îmbătrânită. O soluție și mai bună o pot constitui romii. Spre deosebire de cei din mediul rural, romi tind să fie tineri. Spre deosebire de imigranți, ei cunosc limba și obiceiurile locului.

Dar prea mulți romi sunt condamnați de sărăcie de mici. Statul tolerează (când nu încurajează direct) slaba educație a copiilor romi. Apoi, odată intrați în câmpul muncii ei se confruntă cu prejudecăți atât din partea angajatorilor cât și din partea autorităților care trebuie să îi protejeze.

Ori, orice rom scos din muncă sau obligat la o muncă sub capacitățile sale este o pierdere pentru societate în ansamblul ei. Romul acela, omul acela, care ar putea produce bunăstare ajunge, poate, să fie o povară pentru stat și pentru cei din jur.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.