Mai mult de jumătate dintre români sunt dispuși să-și schimbe domeniul de activitate și să înceapă o carieră nouă

Doi din trei români (66,8%) sunt dispuşi să facă o schimbare totală în ceea ce priveşte cariera lor şi să opteze pentru reconversie profesională, iar şapte din zece dedică timp semnificativ într-un an învăţării pentru a se perfecţiona, astfel încât să facă faţă provocărilor, arată un studiu, relatează Mediafax.

Citește și: Klaus Iohannis către Ana Birchall: 'Am apreciat această postură pe care ați avut-o pentru independența justiției și nu pentru politruci'

La polul opus, 33,2% dintre români nu sunt dispuşi să dobândească aptitudini şi cunoştinţe pentru un job diferit şi ar face acest lucru doar dacă ar întâmpina probleme serioase pe piaţa muncii, iar 26% petrec puţin timp pe an pentru a-şi dezvolta competenţele, potrivit studiului realizat în 197 de ţări, printre care şi România, de către BestJobs şi Boston Consulting Group, unul dintre cei mai mari consultanţi de business din lume.

Studiul „Decoding Global Trends in Upskilling and Reskilling” evaluează modul în care 366.000 de angajaţi din întreaga lume percep schimbările aduse pe piaţa muncii de două tendinţe majore: avansul tehnologic - automatizare, inteligenţă artificială, robotică - şi globalizare. De asemenea, studiul a evaluat dorinţa angajaţilor de a se adapta acestor modificări, învăţ'nd abilităţi noi pentru profesia lor curentă sau dob'ndind, prin training, abilităţi pentru o profesie diferită.

Astfel, la nivel global, angajaţii sunt conştienţi de avansul tehnologic şi de automatizare, 61% dintre aceştia spunând că joburile lor vor fi afectate într-o mare măsură de aceste trenduri. Respondenţii care se simt cel mai puţin afectaţi vin din ţări din America Centrală, din Marea Britanie, din China şi din Rom'nia, în timp ce angajaţii cei mai speriaţi de aceste trenduri sunt din ţări precum Grecia, Portugalia, Nigeria, Brazilia sau Japonia.

În România, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de schimbările tehnologice lucrează în domenii precum digital / analiză şi automatizare (59%), IT şi tehnologie (52%), finanţe şi audit (45,6%). La polul opus, cel mai puţin îngrijoraţi din acest punct de vedere sunt cei care lucrează în v'nzări (31%), juridic (24%) şi asistenţă socială (23%).

În privinţa efectelor globalizării, cei mai mulţi respondenţi care cred că jobul lor va fi afectat de această tendinţă sunt angajaţii din ştiinţă şi cercetare (41,7%), IT & tehnologie (41%), digital & analiză şi automatizare (40,3%). De partea cealaltă, cei care se consideră mai puţin afectaţi de globalizare lucrează în administraţie şi secretariat (26,4%), media şi informaţii (25,4%) şi juridic (23%).

Ţări precum Mexic, Panama şi Republica Dominicană se află pe primele trei locuri în privinţa disponibilităţii angajaţilor să treacă printr-un proces de reconversie profesională, cu un procent de circa 90% dintre angajaţi. La polul opus, se află angajaţii din ţări precum Iran, Bulgaria, Polonia sau Germania, care sunt cei mai puţin deschişi la această idee, într-un procent de p'nă la 53% pentru fiecare dintre aceste ţări. De altfel, în Europa de Vest atitudinea angajaţilor este mai degrabă una pasivă, în care aceştia se g'ndesc la reconversie profesională doar în cazuri extreme, atunci c'nd sunt pe punctul de a-şi pierde jobul.

În Rom'nia, 66,8% dintre respondenţi se arată dispuşi să apeleze la reconversie profesională, iar cei mai deschişi la o astfel de idee sunt angajaţii cu v'rste cuprinse între 31 şi 50 de ani şi al căror nivel de educaţie este doar liceul (70%).

Din punct de vedere al joburilor deţinute în prezent, cea mai mare deschidere pentru reconversie profesională o au angajaţii din domenii precum v'nzări (78,3%), media şi informaţii (78%), achiziţii şi logistică (74,4%). La polul opus, se află cei din IT (54%), ştiinţă şi cercetare (53,9%) şi juridic (53,6%).

În privinţa timpului petrecut cu învăţarea pentru creşterea aptitudinilor profesionale, diferenţele la nivel global sunt semnificative: dacă în China peste 80% dintre respondenţi dedică p'nă la c'teva luni pe an pentru dezvoltarea lor profesională, în Germania procentul este de doar 38% dintre respondenţi.

Rom'nia se situează pe locul 31 în r'ndul ţărilor analizate în ceea ce priveşte timpul alocat de către angajaţi pentru învăţare şi dezvoltare profesională, cu aproximativ 71% dintre respondenţi menţion'nd că alocă săptăm'ni sau chiar c'teva luni pe an pentru astfel de activităţi, cei mai mulţi dintre aceştia venind din domenii precum ştiinţă şi cercetare, IT şi sănătate.

În ceea ce priveşte resursele folosite pentru învăţare, cei mai mulţi angajaţi rom'ni (69,3%) preferă să înveţe singuri (self-learning), ori se bazează pe trainingul la job (66,8%) pentru a dob'ndi noi aptitudini profesionale. De asemenea, o pondere importantă în instrumentele de învăţare o au aplicaţiile mobile (24%) şi cursurile online (20%).