Premium
Decizia CCR privind modalitatea nelegală de compunere a completurilor de 5 judecători ale ÎCCJ ar putea avea și un alt efect, în afară de anularea unor condamnări definitive. Procurorul poate face contestație în anulare, la fel care si inculpatul, in situatia in care instanta nu a fost compusa potrivit legii, in termen de 10 zile de la data la care persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de hotărârea a cărei anulare se cere.
Astfel, sunt dosare în care magistratii nu au motivat inca decizia, iar procurorii ar putea recurge la aceasta metoda. Printre acestea se numara dosarul in care a fost achitat Ludovic Orban si cel in care a fost achitata Alina Bica.
"Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate;
b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal;
c) când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului;
d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;
e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii;
f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
g) când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel;
h) când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă;
i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă", se arata in Noul Cod de Procedura Penala.
